„Cu această nouă carte, Andrei Popete-Pătrașcu propune un altfel de mesaj decât cel cu care și-a obișnuit cititorii. Cu primăveri care, deliberat, s-au oprit din circularitatea lor firească, conjugându-se la un trecut care nu mai trece, sufletul în ghips se cere, astăzi, a fi vindecat. Prezentul nu se mai poate minți cu insinuări și vise neîncepute, căci doar cuvintele au reușit să își mai păstreze puterile vindicative într-o astfel de lume. Cuvintele și surâsul unui cer de martie care, involuntar și inocent, te seduce și te condamnă la un soi straniu de singurătate, în doi.”

Dana Ștefania Brașoavă