Ironia istoriei face ca astăzi, de Ziua Armatei Române, să ne amintim că, în urmă cu 82 de ani, soldații români luptau umăr la umăr cu Armata Roșie împotriva Germaniei, contribuind la eliberarea nordului Transilvaniei. Aceeași Uniune Sovietică ocupase însă, în 1940, Basarabia, nordul Bucovinei și ținutul Herței, teritorii românești răpite prin ultimatum. Istoria are uneori un umor amar: ieri, armele românilor și sovieticilor trăgeau în aceeași direcție, în timp ce astăzi, discursul politic de la București identifică Rusia drept o amenințare majoră, iar România susține militar Ucraina în războiul împotriva Moscovei.
Iată cum se schimbă vremurile, alianțele și discursurile politice! Ceea ce ieri era o alianță militară, astăzi este o confruntare geopolitică, iar ceea ce odinioară părea de neconceput a devenit parte a realității strategice europene. Desigur, contextul anului 1944 este diferit de cel al prezentului, iar istoria nu poate fi redusă la simple comparații. Dar ironia rămâne: sărbătorim o zi în care românii au luptat alături de sovietici, în timp ce astăzi ne aliniem unei politici de descurajare a Rusiei. Poate că adevărata lecție a istoriei este că statele nu au prieteni eterni, ci interese, iar națiunile care uită acest lucru riscă să confunde alianțele de moment cu adevărurile permanente.
Și mai există un detaliu istoric care adaugă o nouă nuanță acestei povești: ofensiva pentru eliberarea Careiului a fost întârziată până la 25 octombrie 1944, pentru ca Armata Română să-i ofere Regelui Mihai I, care împlinea 23 de ani în acea zi, victoria drept un simbolic cadou de ziua sa. Astfel, data care avea să devină Ziua Armatei Române poartă și amprenta unui gest simbolic față de Coroană. Ironia istoriei este cu atât mai puternică dacă ne gândim că, în timp ce soldații români luptau atunci alături de sovietici, astăzi România susține Ucraina în războiul împotriva Rusiei. Se schimbă alianțele, se rescriu prioritățile politice, dar 25 octombrie rămâne o lecție despre felul în care istoria, simbolurile și interesele geopolitice se împletesc uneori în moduri neașteptate.
andreipopete.com
25 octombrie, între ironia istoriei și memoria selectivă