Restituiri. 87 de ani de la dezvelirea mausoleului Ecaterinei Teodoroiu, de la Târgu Jiu

Regele Carol al II-lea și prim-ministrul Gheorghe Tătărescu au fost prezenți la dezvelirea monumentului eroinei Ecaterina Teodoroiu, la Târgu Jiu, în ziua de 8 septembrie 1935.

Cu acest prilej, regele a rostit un emoționant discurs, în prezenţa a peste 40.000 de gorjeni: „Comemorarea de astăzi trebuie să depăşească cadrul strâmt al acestei pieţe. Prăznuind eroismul unei fete din Gorj, noi sărbătorim astăzi virtuţile unui neam întreg. În aceste crâncene pierderi, pe care ni le-a pricinuit întregirea Neamului nostru, sacrificiul României nu ar fi fost întregit dacă nu ar fi fost şi acela al acestei tărance. Moartea ei. Moartea vitejească de ostaş – dra mai ales sacrificiul unei credinţe şi al unei energii care n-ar fi putu fi oprită de nici o piedică.
Monumentul acesta, aici pe plaiurile Gorjului, formează şi încheie astăzi triunghiul credinţelor şi al sacrificiilor noastre din război: Curtea de Argeş – Mormântul suveranilor; Bucureşti – Eroul Necunoscut; iar aci mormântul unei eroine pe care o cunoaşteţi. Conducerea neamului, – trecut istoric cunoscut şi dincolo, – partea misterului, ceea ce nu se cunoaşte şi ceea ce datorim noi toţi viitorului Neamului nostru.
În acest gând, fie ca această piatră, să rămână generaţiilor de mâine o veşnică pildă de credinţă, de avânt şi de energie.”

La începutul anului 1935, Arethia Tătărescu, președinta Ligii Naționale a Femeilor din Gorj și soția prim-ministrului României, Gheorghe Tătărescu, i-a comandat Miliței Petrașcu, ucenica lui Constantin Brâncuși, să execute un monument-sarcofag care să acopere mormântul Ecaterinei Teodoroiu din Târgu-Jiu.

Monumentul făcea parte dintr-un șir de intenții comemorative destinate eroilor gorjeni căzuți în Primul Război Mondial, la fel ca Ansamblul sculptural „Calea Eroilor” comandat lui Constantin Brâncuși. Milița Petrașcu a acceptat și până în toamna anului 1935, deasupra criptei, a realizat un monument din piatră albă (travertin italian), sub forma unui sarcofag, sculptat în basorelief cu imagini reprezentând scene din viața Ecaterinei Teodoroiu. Dimensiunile acestuia sunt de 2,90 x 1,60 m și înălțimea 2,10 m, așezat pe un postament cu trei trepte. Basoreliefurile de pe fețele laterale ale sarcofagului, sunt organizate astfel: pe fața dinspre miazăzi, apare un tablou prezentând copilăria, în cadrul vieții din satul ei natal; pe latura opusă, apare eroina, în medalion, salutată de cercetașii din care a făcut parte, ca elevă de curs secundar; celelalte două fețe ne-o înfățișează în război, pornind la atac cu plutonul și momentul final, când este dusă pe brațe la locul de odihnă de soldați. În cele patru colțuri, veghează patru Fecioare îmbrăcate în costume naționale (două câte două, în port deosebit, sugerând provinciile istorice) strâng la piept o coroană martirică, scrutând cele patru zări.

„Găsesc înălțătoare ideea de a comemora printr-un monument înaltele fapte ale Ecaterinei Teodoroiu. Va fi din partea celor vii o dovadă de recunoștință și de admirație; dar va fi de asemenea cel mai frumos exemplu de virtuți ale neamului pentru generațiile ce vor veni”, a spus generalul Henri Mathias Berthelot despre această inițiativă.

În ziua de 8 septembrie 1935, în prezența a peste 40.000 de suflete venite din întreaga țară, a avut loc dezvelirea Monumentului. La ora 11 a sosit în Gara Târgu-Jiu trenul regal din care a coborât suveranul Carol al II-lea, însoțit de comandantul și mareșalul Palatului. Pe peron a fost salutat de președintele Consiliului de Miniștri, ilustrul om politic gorjean Gheorghe Tătărescu, și primit cu pâine și sare de oficialitățile locale și de miniștrii Internelor, Comunicațiilor, Sănătății, Finanțelor și Apărării Naționale. Ministrul de Externe, Nicolae Titulescu, sosise de sâmbătă seara cu un tren special, venind din străinătate. De la gară, suita regală s-a deplasat, în îndelungate ovații, pe jos, până în fața catedralei, unde a fost de o parte amenajată tribuna. Orașul întreg, de la un capăt la altul, a fost pavoazat ,,în tricolor, verdeață și chilimuri oltenești”. Pentru păstrarea ordinii, au fost aduse efective polițienești de la București și Craiova, Târgu-Jiul nedispunând decât de 20-30 sergenți.

„Marea doamnă Arethia Tătărescu i-a prezentat regelui pe mama Cătălinei, Elena Toderoiu, în vârstă de 68 ani, dar îmbătrânită prematur de necazuri și sărăcie, care, emoționată, a început să plângă. Slujba religioasă a fost omagiată de un numeros sobor de preoți, în frunte cu episcopul Vartolomei al Râmnicului. În timp ce corul orașului (condus de preotul Gh. Gâță) intona «Veșnica pomenire», regele a coborât de pe estradă, condus de d-na Tătărăscu, a mers la Monument și a tras pânza ce-l acoperea… A urmat un moment de pioasă reculegere și desigur, cuvântările, – mai toate ample – ținute de episcopul Vartolomei, d-na Maria Dumitrescu, secretara Ligii Naționale a Femeilor Române din Gorj, Paul Angelescu, ministrul Apărării Naționale, Şerban Frumușanu, primarul orașului. După cuvântul Regelui, au urmat impresionante defilări, la ora 13,00 manifestația luând sfârșit. Regele a cercetat, apoi, cu de-amănuntul Monumentul și a felicitat-o pe artista Milița Petrașcu. Urcat, apoi, în autoturism, avându-l alături pe prim-ministrul Gheorghe Tătărescu, Regele a plecat, în uralele nesfârșite ale mulțimii încolonate până la marginea orașului, la Poiana, reședința premierului, unde s-a servit masa.”

Mausoleul de la Târgu-Jiu rămâne, așa după cum s-au pronunțat mari arhitecți și oameni de artă, una din piesele artistice cele mai de preț, din patrimoniul național, menită a eterniza amintirea unei femei-erou de către o femeie-artist. Monumentul Cătălinei vorbește, de fapt, cu trei ani mai devreme, de Ansamblu monumentalul „Calea Eroilor” ce va fi ridicat (cu același neprecupețit ajutor al Ligii Naționale a Femeilor din Gorj, în frunte cu Marea Doamnă Arethia Tătărescu) de Constantin Brâncuşi, în anul 1938, intrând, astfel, în rezonanță cu Mesajul și Spiritul acestuia.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s