În urmă cu ceva timp identificam o hartă germană cu operațiunile militare desfășurate pe frontul de la Jiu, în timpul Primului Război Mondial, într-una din paginile lucrării „Die Befreiung Siebenburgens und die Schlachten bei Targu Jiu und am Argesch” („Eliberarea Transilvaniei și luptele de la Tîrgu-Jiu și de pe Argeș”), scrisă la scurt timp după terminarea războiului, în anul 1918. Autorul, istoricul și profesorul universitar german Walther Vogel (1880-1938), prezintă operațiunile militare ale armatei germane în România din toamna anului 1916, cartea fiind ilustrată cu hărți ale fronturilor de pe Jiu și Argeș.

 Redăm această hartă militară, cu titlul „Zur Schlacht von Targu Jiu” (Kartenseite 22, Skizze 12) – „Bătălia de la Tîrgu-Jiu” (Pagina de hartă 22, Schița 12), în care sunt prezentate liniile frontului de la Jiu în intervalul 11-18 noiembrie 1916.

Harta identificată de noi, prezintă operațiunile militare germane, conduse de generalii Kühne și Schmettow, din timpul celei de-a doua bătălii de la Jiu care a început la 11 noiembrie 1916.

Din chiar prima zi, apărarea trupelor române a fost depășită de armata condusă de generalul Kühne, Tîrgu-Jiul fiind cucerit, după doar patru zile, la 15 noiembrie 1916 (vezi foto harta). Luptele de la Jiu au evidențiat inferioritatea tehnică și numerică a trupelor române, dar mai ales slăbiciunea comandamentului, inclusiv la nivelul cel mai înalt. Precizăm că în urma primei bătălii de la Jiu, inamicul nu a reușit să străpungă apărarea trupelor române, Marele Cartier General român apreciind greșit că adversarul nu va mai declanșa o ofensivă de proporție în același sector. În consecință, o parte din forțe au fost îndreptate spre alte sectoare, considerate mai expuse. Lipsa de trupe specializate în lupta din munți (pe defileul Jiului), a permis însă adversarului realizarea unor manevre de întoarcere, urmate de atacuri în viteză pe flancuri.

După ce apărarea trupelor române în munți a cedat, timp de patru zile, între localitățile Bumbești Jiu și Târgu-Jiu s-au purtat lupte sângeroase, la Vălari, Dobrița, Rugi, Sâmbotin, Lăzărești, Cernădia, Curtișoara, Vădeni și Șișești, toate acestea fiind însemnate pe harta germană.

În timp ce „Grupul Jiu” al armatei române era alcătuit din 21 batalioane, 17 baterii, un escadron și 26 mitraliere, „Grupul Kühne” al armatei germane era compus din cinci divizii de infanterie și Corpul de cavalerie condus de generalul Schmettow, disproporția de forțe fiind evidentă: infanterie (1/1,8), artilerie (1/2,6) și cavalerie (1/5,3).

Cu precizarea că pe parcursul acestui an vom desfășura o serie de activități documentare, dezbateri și workshop-uri dedicate rememorării luptelor de la Jiu, la împlinirea a 100 de ani de la intrarea României în Primului Război Mondial, vă invităm să urmăriți în continuare postările noastre pe blog-ul: http://www.andreipopete.wordpress.com