Data de 2 octombrie 2013 a prilejuit la Târgu-Jiu omagierea polonezilor care, după invadarea Poloniei, la 1 septembrie 1939 de către Germania hitleristă, s-au refugiat în România, în baza convențiilor internaționale, prin care țările neimplicate în acțiuni beligerante puteau să primească refugiați de război.

Au fost prezente la acțiuni oficialități, istorici, dar și reprezentanți ai Ambasadei Poloniei la București. Mărturie a trecerii refugiaților polonezi pe la Târgu-Jiu se află cadrul solar pe care aceștia l-au realizat în lagăr, obiectivul aflându-se pe Lista monumentelor istorice din România, sub nominalizarea Ceasul solar polonez (indicativ: GJ-III-m-B-09468), ca și mormintele polonezilor din apropiatul cimitir catoloc (indicativ: GJ-III-m-B-09485).

Tabăra de refugiați polonezi de la Târgu-Jiu a fost construită pe o suprafață de 25 ha și număra în anul 1940 aproximativ 6.000 de polonezi. Cu spijinul direct al acestora s-au făcut amenajări (alei, scurgeri pentru apă, garduri, plantări de pomi, drumuri de acces etc.), au fost construite 50 de barăci, 10 pentru ofițeri, 10 bucătării, 2 cantine, 20 de puncte sanitare, săli de curs pentru învățământul primar și gimnazial, teatru și alte activități recreative. Printre aceste construcții s-a numărat și Cadranul solar, lucrat cu finețe în ciment armat. În partea exterioară a cercului-cadran, se văd și astăzi basoreliefate orele după fusul orar românesc, iar în partea interioară orele după fusul orar polonez. Putea fi citită, așadar, simultan, ora României și ora Poloniei.

În partea de sud-est a cadranului solar se află o rocă de bazalt pe care este săpată stema Poloniei, reprezentând Vulturul polonez cu capul întors spre dreapta, aripile acestuia sugerând brațele unui sfeșnic cu opt brațe (numit Menorah, în imagologia iudaică).

După desfințarea lagărului de refugiați polonezi, între 1941-1945 aici au fost internați reprezentanți de seamă ai vieții politice și spirituale românești. Printre aceștia s-a aflat și Tudor Arghezi, cel care în perioada 2 octombrie – 20 decembrie 1941 a ispășit aici vina de a fi scris pamfletul intitulat „Baroane”, adresat baronului Manfred von Killinger. În memoria marelui poet și a perioadei sale de detenție la Târgu-Jiu, Consiliul Județean Gorj și Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu” au editat pliantul „Tudor Arghezi și lagărul de la Târgu-Jiu”, având consultanți științifici pe dr. Zenovie Cârlugea și dr. Albinel Firescu.

Au luat cuvântul prof. univ. dr. Sorin-Liviu Damean, vicepreședinte al Societății de Științe Istorice din România, Magdalena Filary, reprezentant al Ambasadei Poloniei la Bucureşti, prof. dr. Zenovie Cârlugea și dr. Albinel Firescu, evocând iubitorilor de istorie prezenți la Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu” file din istoria lagărului de la Târgu-Jiu, dar și personalitatea marelui poet Tudor Arghezi.

Alături de alți iubitori de istorie, de membri ai Societății de Științe Istorice din România – Filiala Gorj, prezenți la activitățile omagiale desfășurate la Ceasul solar polonez și la Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu” au fost și elevii Colegiului Național „Ecaterina Teodoroiu” și  Colegiul Comercial „Virgil Madgearu” din Târgu-Jiu.