Târgu-Jiul a găzduit în perioada 24-25 mai 2013 Consiliul Național al Societății de Științe Istorice din România, fiind prezenți în orașul lui Brâncuși peste 40 de istorici, academicieni și cercetători. Membrii acestei societății au supus dezbaterilor tema „De ce istoria în şcoală?”, solicitând asigurarea unui minim de două ore la disciplina istorie la toţii anii de studiu din învăţământul gimnazial şi liceal.

Lucrările Consiliului Național al Societății de Științe Istorice din România s-au desfășurat la Colegiul Național „Ecaterina Teodoroiu” din Târgu-Jiu, acolo unde se află și sediul S.Ș.I.R. Filiala Gorj, condusă de prof. dr. Gheorghe Nichifor. Au luat parte la Consiliul Național, prof. univ. dr. Bogdan Murgescu – președintele S.Ș.I.R., academicianul Nichita Adăniloaie – președinte de onoare S.Ș.I.R., prof. dr. Bogdan Teodorescu – secretarul general al S.Ș.I.R., alături de peste alți 40 de istorici din țară și județ.

Sâmbătă 25 mai, în prezența oficialităților județene, a vicepreședinților Consiliului Județean, Mădălina Ciolocoi și Ciprian Florescu, a reprezentanților Inspectoratului Școlar Județean Gorj, Serviciului Județean al Arhivelor Naționale – Gorj, Muzeului de istorie „Alexandru Ștefulescu” și a membrilor din țară ai Societății de Științe Istorice din România prezenți la Consiliul Național, a fost inaugurată la Colegiul Național „Ecaterina Teodoroiu”, Sala de ședințe „prof. Ion Cojocaru”.

Programul Consiliului Național S.Ș.I.R.

„Programul Consiliului Național al S.Ș.I.R. desfășurat la Tîrgu-Jiu a cuprins  dezbaterea intitulată „De ce istoria în școală?”, moderată de prof. univ dr. Bogdan Murgescu, prezentarea Raportului Comisiei de Cenzori a Societății de Științe Istorice din România și rapoartele de activitate ale filialelor S.Ș.I.R. prezente la Consiliul Național. Filiala Gorj a Societății de Științe Istorice din România a propus invitaților din țară o expoziția de carte „Istorici gorjeni și cărțile lor”, vernisajul Expoziției de fotografie „Târgu-Jiu. Repere pentru secolul XXI” (Andreea Denisa Vlădulescu – Fotoclub C.N.E.T.), videoproiecția: „Actualitatea mesajului istoric în rândul elevilor” – Cercul Cultul Eroilor „Ecaterina Teodoroiu” C.N.E.T. ș.a. În ultimii ani, reuniunile Consiliului Național s-au desfășurat la București (2008), Câmpina (2009), Reșița (2010), Mioveni (2011) şi Bucureşti (2012). În acest an a fost rândul Filialei Gorj a Societății de Științe Istorice din România să găzduiască Consiliul Național, la care au participat membri ai filialelor S.Ș.I.R. din București, Bârlad, Dolj, Dâmbovița, Argeș, Timișoara, Lugoj, Câmpina, Ploiești, Brăila, Teleorman, Mehedinți, Vrancea, Buzău, Cîmpulung-Mușcel, Brașov, Călărași, Ilfov și desigur Gorj”, ne-a declarat prof. Andrei Popete-Pătrașcu, unul dintre organizatori.

Rezoluție semnată de istoricii prezenți la Târgu-Jiu

Contextul discuţiei publice cu privire la Planurile-cadru pentru învăţământul primar e unul foarte potrivit pentru a porni o dezbatere despre „locul şi rolul” istoriei în şcoală. Istoricii prezenți la lucrările Consiliului Național au încercat să răspundă la întrebări precum: Ce fel de model uman vrem să construim prin şcoală? Cum vrem să arate lumea românească în anii 2020-2030? De ce ar trebui disciplina istorie să contribuie la modelarea conştientă a unui anume tip de personalitate dezirabil? Ce tip de discurs ar trebui să-și asume disciplina istorie?

În urma dezbaterii cu tema „De ce istoria în şcoală?”, membrii Societății de Științe Istorice din România întruniți la Târgu-Jiu a semnat o rezoluție în care se arată că:  rolul fundamental al istoriei este promovarea valorilor civice îmbinând armonios apartenenţa la comunitatea locală, la naţiunea română şi la U.E.; istoria asigură conservarea identităţii naţionale, formarea spiritului de toleranţă, promovarea şi înţelegerea adecvată a termenilor de „patrie” şi „patriotism”; cultivarea memoriei înaintaşilor, dezvoltarea unei conştiinţe a valorii în plan European, în ultimii 15 de ani a avut loc o înjumătăţire a numărului de ore alocate disciplinei istorie în învăţământul gimnazial şi liceal; o singură oră de istorie pe săptămână este insuficientă pentru realizarea obiectivelor educaţionale ale acestei discipline; în consecinţă curricula şcolară este foarte încărcată iar profesorii întâmpină mari greutăţi în a-i deprinde pe elevi să judece procesele istorice.

Minim două ore alocate istoriei în școlile din România

Sunt toate acestea, deziderate de care factorii de decizie ar trebui să țină cont cu privire la schimbarea curriculumului pentru istorie în învăţământul preuniversitar. Prin Rezoluția semnată la Târgu-Jiu, în cadrul Consiliul Național, membrii Societății de Științe Istorice din România au formulat și o serie de solicitări, amintind aici: conştientizarea opiniei publice asupra însemnătăţii istoriei pentru coeziunea şi buna funcţionare a societăţii; asigurarea unui minim de două ore la disciplina istorie la toţii anii de studiu din învăţământul gimnazial şi liceal; intensificarea colaborării între cadrele didactice din învăţământul preuniversitar şi universitar prin constituirea unor grupuri de lucru care să propună regândirea programei de istorie sub aspectul conţinuturilor şi tematicii şi elaborarea unor manuale adecvate noilor programe, nivelului de vârstă al elevilor şi cerinţelor lor pentru dimensiunea pragmatică; realizarea unui dialog constructiv şi eficient între asociaţiile reprezentative ale cadrelor didactice şi responsabilii din Ministerul Educaţiei Naţionale în ceea ce priveşte problemele Curriculumului Naţional.

Minodora SUCEA, în  „Gorjeanul”, din 27 mai 2013