De curând l-am identificat pe Sfântul Mucenic Hristofor şi la Mănăstirea Polovragi, dar spre deosebire de reprezentarea sa la Mănăstirea Lainici (purtând pe umeri un cap de miel), aici sfântul este pictat purtând un cap de câine.

Voi relua în rândurile de mai jos o postare mai veche despre acest misterios sfânt pictat pe pereţii mănăstirilor din Gorj:

Vizitând Mănăstirea Lainici, atenţia mi-a fost atrasă de pictura ce împodobeşte vechiul lăcaş mănăstiresc, astăzi restaurat şi conservat întru slava lui Dumnezeu. Un sfânt enigmatic, purtând pe umeri, la prima impresie, un cap de miel, privea hieratic pelerinii. Impresionat de acea reprezentare stranie am căutat ulterior să desluşesc motivul prezenţei sale în registrul superior al picturii exteriore a sfintei mănăstiri. L-am identificat astfel pe Sfântul Mucenic Hristofor, cel pictat uneori purtând pe umeri un cap de câine sau de miel, alteori purtând  pe o tipsie capul de câine. 

“Din pridvorul bisericilor oltenesti sau din pictura bisericilor de lemn ne intampina un chinocefal aureolat. Este Sfântul mucenic Hristofor.  Din Sinaxar aflam ca “a trait pe vremea imparatului Deciu, la anii 250″, ca avea “chipul infricosator” si o “putere nebiruita”. Vietile Sfintilor si iconografia din Romania, Grecia sau Rusia, il prezinta foarte adesea pe Hristofor ca pe “un om din cei cu capul de caine, care mananca oameni si carora le zice capcauni”. Totusi, au existat si texte de larga circulatie care s-au impotrivit raspandirii unei astfel de legende. De exemplu, Sinaxarul Bisericii din Constantinopol, din secolul X, spune: “Despre Hristofor se povesteste ca avea fata de caine (…) si ca s-a schimbat atunci cand a crezut in Hristos. Nu este adevarat! Unii si-au inchipuit ca arata asa, deoarece era barbar si inspaimantator”. Cu toate acestea, legenda mucenicului chinocefal si-a facut loc atat in scrierile canonice, cat si in programul iconografic al multor biserici. Cu timpul, cei doritori de-a curati credinta de superstitii au inlaturat din culegerile hagiografice viata acestui martir, sau au cautat sa-i indrepte reprezentarea, revenind asupra frescelor si inlocuind capul de animal cu un cap omenesc. Nu putem considera orice imagine, chiar daca ea este veche si frumoasa, corespunzatoare cu invatatura Bisericii, spune Leonid Uspensky. Ea poate induce in eroare in loc sa indrume. Altfel spus, invatatura Bisericii poate fi falsificata prin imagine, in aceeasi masura ca si prin cuvant. Cazul de fata este unul concludent.”

Text: Ioan Gînscă – o sinteza a conferintei: „Iconografia Sfantului Mucenic Hristofor (Chinocefal)”, prezentata in cadrul Sesiunii de comunicari organizate de catedra de Discipline teoretice a Academiei de Arte Vizuale „I. Andreescu”, Casa Matei Corvin, 20 mai 1999.