Avem şi confirmarea! Oficialii cehi, spre deosebire de cei români, nu se sfiesc să spună ceea ce gândesc. Aşa se face că aceştia au expus pe larg de ce cred că F.M.I.-ul a alimentat criza economică din Europa de Est şi au determinat ţările din această zonă să ceară ajutorul (vezi şi cazul României care în urmă cu trei ani a semnat un acord stand-by pe doi ani cu Fondul Monetar Internaţional pentru un împrumut de 12,95 miliarde de euro). În realitate instituţia incriminată de cehi ducea lipsă de clienţi şi a interpretat „eronat” anumite date economice. Perfect logic! Cum în România adevăraţii specialişti lipsesc, pentru cămătarii de la F.M.I. a fost floare la ureche să convingă de necesitatea unui împrumut.

Apoi să nu uităm încă vreo două-trei amânunte. Am constatat cum din aderarea României la Uniunea Europeană, agricultura şi industria au avut cel mai mult de suferit, în timp ce sectorul financiar-bancar, serviciile şi turismul au continuat politica aceluiaşi pe loc repaus. Ţara noastră nu era evident pregătită din punct de vedere economic să adere la Uniunea Europeană, iar criza a făcut ca această situaţie să adâncească lipsurile şi insuficienţele. O simplă radiografie ne arată că piaţa economică românească, de carton de altfel, nu este capabilă să devină funcţională prea curând.

Dezechilibrele economice pe care le-am contabilizat în ultimii ani atrag atenţia că în România există o piaţă nefuncţională. Exporturile şi investiţiile sunt încă deficitare, iar consumul, principalul motor al creşterii economice în România nu este, deocamdată, funcţional. Veniturile populaţiei sunt aşadar rezulta-tul „perpetuării ineficienţei în economie”.

Se afirma pertinent că pentru a tinde la statutul categoriei sociale de mijloc, ar trebui să avem salarii de 2.000 – 3.000  lei. Înţelegem deci, că în România, mai mult de două treimi din populaţie trăieşte la limita (sub)existenţei, din moment ce salariul minim pe economie abia depăşeşte 600 lei. Şi apoi, într-un moment izolat de sinceritate, „cineva” recunoştea sfidător: „Veniturile sunt prea mici, corupţia prea mare”.

Fie că ne place sau nu, România funcţionează astăzi pe datorie. Norocul nostră că avem mentalitate de „supravieţuitori” conform opiniilor specialiştilor europeni. Românii posedă „tehnici de supravieţuire dezvoltate în timpul crizelor epocii Ceauşescu”. Datorită rămânerii nostre în urmă, spre deosebire de occident, putem „supravieţui mai uşor” crizei, încearcă să ne convingă aşa-zişii specialişti. Le-am mulţumii frumos pentru tot efortul depus în munca de lămurire, dar nu suntem nici proşti, nici tâmpiţi, cum ne cred unii. Ştim foarte bine ce interese tapetează ei pe zidurile coşovite ale României.