Holocaustul – o lecţie despre suferinţă şi asumarea istoriei
Holocaustul reprezintă un eveniment unic în istoria umanităţii, care a subminat valorile şi credinţele fundamentale ale civilizaţiei noastre şi a ridicat noi întrebări la adresa societăţii. A fost mult timp un subiect tabu, despre care nu s-a discutat în mod deschis, dar asupra căruia în ultimii ani tot mai mulţi istorici şi cercetători şi-au îndreptat atenţia. Astăzi, mai mult ca oricând, abordarea tematicii Holocaustului reclamă imperios lecţia asumării istoriei de către tânăra generaţie.
Acest demers se regăseşte şi în manifestările desfăşurate de către Societatea de Ştiinţe Istorice din România – Filiala Gorj care a organizat, în data de 7 octombrie, o activitate de comemorare a victimelor Holocaustului, la Colegiul Naţional „Ecaterina Teodoroiu” din Târgu-Jiu. „Am avut în vedere, înainte de toate, o dezbatere teoretică cu privire la ideologiile care au susţinut această manifestare rasială şi apoi o componentă practică ce avea să implice elevii în realizarea de materiale documentare cu privire la această problemă extrem de importantă a istoriei”, ne-a declarat prof. dr. Gheorghe Nichifor, preşedintele S.Ş.I.R. Gorj. Sesiunea de comunicări „Holocaustul între memorie şi uitare” a avut drept scop evocarea uneia dintre cele mai dramatice pagini ale istoriei, genocidul împotriva poporului evreu în timpul celui de-al doilea război mondial, când aproximativ şase milioane de evrei au fost exterminaţi de către nazişti în lagăre precum cele de la Auschwitz, Birkenau, Belzec, Sobibor, Treblinka ş.a.
Peste 700 de imagini document despre Holocaust, prezentate la CNET
Profesorii Andrei Popete – Pătraşcu şi Adriana Peptan au coordonat o aplicaţie documentar-fotografică realizată de elevii colegiului, în care au fost prezentate peste 700 de imagini-document despre Holocaust: Contextul internaţional politic la începutul celui de-al doilea război mondial – Bîzoc Diana (cls. a XI-a); Ideologia nazistă – Preda Adrian (cls. a XII-a); Evreii de-a lungul istoriei – Armencescu Alin (cls. a X-a); Viaţa evreilor înainte de Holocaust – Crăciun Roxana (cls. a XI-a); Ghetourile – Udriştioiu Florina (cls. a IX-a);Deportarea – Paralescu Andra (cls. a IX-a); Lagărele de muncă şi de concentrare – Grosu Codruţ (cls. a XI-a); Lagărele de exterminare – Guran Ionuţ (cls. a IX-a); Camerele de gazare – Combei Răzvan (cls. a XI-a); Experimentele medicale – Soare Roxana (cls. a X-a); Drama copiilor în lagăre – Negoiţă Denisa (cls. a XI-a); Evreii din România în lagăre – Bratu Silvia (cls. a XI-a); Eliberarea – Vlădulescu Denisa (cls. a X-a); Memorialistica Holocaustului – Stănescu Albert (cls. a XI-a). „Ne este deja destul de greu să înţelegem aversiunea Germaniei naziste faţă de „rasa inferioară”, aşa cum îi numeau ei pe evrei, rromi sau alte grupuri damnabile pentru non-provenienţa lor ariană. Ne este încă şi mai imposibil de asimilat faptul că acest motiv a fost suficient pentru a hotărî soarta a peste 6 milioane de evrei cărora nu numai că le-au curmat vieţile, ci i-au dezumanizat prin instrumente de tortură de o cruzime dincolo de limitele imaginaţiei noastre: foamete, umilinţă, moartea celor dragi sub proprii ochi, privarea de libertate, pierderea identităţii şi lipsa demnităţii”, a mărturisit profesorul Andrei Popete-Pătraşcu de la Colegiul Naţional „Ecaterina Teodoroiu” din Târgu-Jiu, care a participat, în ultimii ani, la o serie de cursuri organizate în Polonia şi Israel pe tematica Holocaustului.
Minodora Sucea