Şapte poezii…
ASFINŢIT
În podul
palmei
am închis
asfinţitul
– lumina
ce sfârteca
cerul
coborând
de pe cruce…
OSTENIRE
Clipele
prind contur
adăpându-se
la curgerea
nisipului
din clepsidră.
În fiecare
din noi,
timpul
e peregrin
ostenit…
O ALTĂ POVESTE
Desene în neant
gândurile mele
alergând bezmetic
– locul în care
tramvaiele întorc,
spre o altă poveste…
SFÂRŞIRE
Acest recviem
ostentativ
aşezat
între prezent
şi trecut
– ca o trecere
fără şansă
negociind
nemurirea…
NORDICĂ
Ferestre
atârnau
de ziduri,
vise topite
în fiorduri
– busola
îndeamnă
spre nord.
ÎNCEPUT
Simt fremătând
sub tălpi
iarba ce
în curând
va mirosii
a verde
– lumina egală
a începutului
ce respiră
pământul…
ÎNĂLŢARE
Între pământ
şi cer
columna
îşi înălţa
însingurarea
zidită
între cuvinte.
andrei popete 
mi.ar plăcea să citesc una din cartile tale de poezii… scrii foarte frumos. felicitari
Pe cand un nou volum de versuri?