LITERATURA PE INTERNET

     În ultimul timp s-a tot discutat despre aportul tinerei generaţii la fenomenul literar românesc, dar nu oricum, ci prin intermediul Internetului. Aşa cum era de aşteptat, câţiva critici literari nu foarte toleranţi (excepţie făcând desigur „protejaţii” domniilor lor) s-au arătat nespus de intrigaţi în legătură cu acest aspect cât se poate de pertinent.

     Aş spune eu, nejustificată reacţia lor şi aceasta pentru că realitatea este cât se poate de clară. Mulţi tineri vor să publice, dar se lovesc de cele mai multe ori de reticenţa editorilor. Şi asta fără a mai spune că în cel mai fericit caz dacă le este publicat un volum, tirajul acestuia nu depăşeşte 100 – 200 de exemplare. Şi acesta este doar unul din aspecte.

     Vocea criticilor de specialitate s-a făcut cel mai vehement auzită prin intermediul lui Nicolae Manolescu. Acesta afirma răspicat: „Dacă noi nu am auzit de un text, înseamnă că nu există! Dacă aveţi 200 de accesări (pe Internet), le aveţi degeaba. Una anume contează!”. Nu cred să mai există comentarii la asemenea afirmaţii.

     Pentru că de ceva vreme în paginile revistelor literare nu prea mai există loc de publicat şi textele celor tineri, aceştia preferă Internetul. Drept să vă spun şi eu sunt adeptul acestor modalităţi mai puţin clasice, este drept, de a aduce un text în spaţiul public. În plus, Internetul a devenit un fenomen, iar tinerii îi dovedesc utilitatea culturală. Până va înţelege şi distinsul nostru critic literar cum stau lucrurile, va mai trece probabil ceva timp. Cu cât acesta este mai ferm pe poziţii cu atât tinerii vor continua să publice texte literare pe site-uri sau blog-uri.

     Sunt câteva sute de site-uri pe Internet (unele dintre ele excepţionale) pe care există inserate produse literare ale tinerilor.

     Criticii literari uită cam des un fapt: nu doar ei citesc literatură în România. Cititorii au şi ei un cuvânt de spus, iar numărul accesărilor zilnice pe site-urile de cultură confirmă transformările esenţiale ce se aduc „în câmpul literaturii”. Astăzi chiar este mai comod pentru buzunar să citeşti literatură pe diverse site-uri disponibile, cel puţin pentru tineri.

     Publicarea creaţiilor pe Internet pare cea mai fericită soluţie de a ajunge textele literare la cititor. Aşa cum se afirma, acest procedeu face posibilă apariţia unui nou tip de interactivitate autor – cititor. Pe site-uri sau blog-uri, vizitatorii au posibilitatea să comenteze, să dialogheze cu autorul, iar aceasta contează pentru un tânăr poate mai mult decât orice comentariu „metatextual” pe care domnul Manolescu şi camarila sa l-ar putea face. Prin atitudinea lor, criticii arată „încredere” pe care ei o acordă generaţiilor viitoare…            

2 comentarii la “LITERATURA PE INTERNET

  1. BuBu spune:

    Nici şcolile care nu sunt de profil nu aduc un mare beneficiu celor care ştiu să-şi drămuiască micul talent. Şi această afirmaţie nu se vrea a fi critică. Generaţia tânără s-a focalizat pe internet fiindcă nu au avut de ales. Probabil au învăţat, ca şi mine, de altfel, că nu poţi aştepta să te ajute cineva şi nu se merită să te rogi. Internetul e la ora actuală cel mai practic mod posibl de a mangaia, de a scuipa prin cuvinte, desigur, tot ceea ce îţi vine în vizor. Literatura de azi are şi o tendinţă groaie pentru bătrânii conservatori, dar ei nu conştientizează că, doar pentru că nu aprobă, nu înseamnă că se va diminua numărul celor care vor adopta această posibilitate, ci din contră, va spori simţitor. Şi totodată, este un fapt dovedit că tuturor cărora nu le reuşeşte adaptarea la voinţa tinerei generaţii, mai devreme sau mai tarziu, nu le rămâne decât să privească tăcuţi din colţul lor întunecat.

  2. dant spune:

    E de inteles Manolescu. Pe de-o parte, secolul al XX-lea, secol in care s-a consacrat, a fost unul cu o viteza uluitoare in ceea ce priveste evolutia tehnica si schimbarea suportului pentru scris. Ni se va vorbi mereu cu nostalgie despre scrisul pe hartie si despre farmecul ce il presupunea. Scrisul fiind adeseori un scop in sine, siesi suficient. E un soi de religiozitate in astfel de povesti ale scrisului. Si, in fond, in carul cu fan al internetului, greu sa gasesti acul care trebuie. Greu sa gasesti textul valoros, greu sa te raportezi la acest text ca la unul autentic si nu ca la o simpla plagiatura. Cine sa faca un index al textelor de pe net? Cine ar putea face acest lucru…
    Pe de alta parte, dincolo de lacunele sistemului educational si de imposibilitatea tinerilor de a fi ascultati/auziti, internetul devine alternativa accesibila. Mai mult, sub protectia anonimatului, dobandesti si curajul in a scrie. Curaj atat de necesar cateodata. Apoi, e chiar o exagerare sa spui ca daca tu – criticul – nu ai auzit de un text, acel text nu exista. Insa, vorba lui Maurice de Talleyrand parca, tot ce exagerat devine insignifiant.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s