Între zidurile cetăţii tăcerea clopotului – recviem pentru îngeri. Steagul alb de pe metereze în locul oamenilor vorbind despre pocăinţă…

Să ridicăm între noi temple şi zmei de hârtie, apoi tăcuţi la cea din urmă cină să împărţim laude cu…

În noaptea învierii – timpul jucând zaruri cu Fiul lui Dumnezeu, drept miză … piroanele ce-i ţintuiseră pe cruce trupul. 

S-a eliberat eşafodul şi îngerul cu bardă în mână mi-a făcut semn să-l urmez – rânjea fotogenic travestit în călău…  

De gânduri mi-e sufletul ca o haină veche, măcinată de molii. Atârnă uitat pe-un cuier la garderoba Raiului şi niciun…

Umbre adânci se topesc de atâta linişte pe retina unui nou început – zale de lanţ ruginite – timpul privind…

Secunde ce mor se prăbuşesc peste tine şi te îngroapă. Gânduri spărgându-se în cioburi albe şi negre – reminiscenţe ale…

Iarna gândeşte rar despre noi. Te respir, mă respiri şi totul capătă formă. Gânduri risipite se topesc pe zăpadă.

     Adulat uneori, contestat de cele mai multe ori, scriitorul român continuă, cu eforturi niciodată suficient răsplătite, să îşi depăşească…

timpul s-a convertit ermetic sufletului tău.   iluziile noastre umblând bezmetic printre sentimente exorcizează sufletul meu desenat în cuvinte…

Nici un cuvânt pentru noi, o singură clipă-i de ajuns – cum gândul unei nopţi sfârşeşte în visul neînceput…