Pe umărul tău stâng am desenat constelaţii – eram demiurg. Ţi-am confecţionat apoi aripi albastre împletite-n văzduh şi te-ai ascuns … Mai mult

Nu căuta să înţelegi cum timpul funest, pe marginea prăpastiei dansează. Din tâmpla ta un cimitir de vise curg ca … Mai mult

Printre ruine sufletul şi-a deschis aripile-i albastre. E liber acum să simtă gustul infinitului…

Coapsele tale odihnindu-se la umbra gândului meu. Te redau tăcerii căci plouă liturgic peste arcadele cerului.

Între zidurile cetăţii tăcerea clopotului – recviem pentru îngeri. Steagul alb de pe metereze în locul oamenilor vorbind despre pocăinţă…

Să ridicăm între noi temple şi zmei de hârtie, apoi tăcuţi la cea din urmă cină să împărţim laude cu … Mai mult

În noaptea învierii – timpul jucând zaruri cu Fiul lui Dumnezeu, drept miză … piroanele ce-i ţintuiseră pe cruce trupul. 

S-a eliberat eşafodul şi îngerul cu bardă în mână mi-a făcut semn să-l urmez – rânjea fotogenic travestit în călău…  

De gânduri mi-e sufletul ca o haină veche, măcinată de molii. Atârnă uitat pe-un cuier la garderoba Raiului şi niciun … Mai mult

Umbre adânci se topesc de atâta linişte pe retina unui nou început – zale de lanţ ruginite – timpul privind … Mai mult

Secunde ce mor se prăbuşesc peste tine şi te îngroapă. Gânduri spărgându-se în cioburi albe şi negre – reminiscenţe ale … Mai mult

Iarna gândeşte rar despre noi. Te respir, mă respiri şi totul capătă formă. Gânduri risipite se topesc pe zăpadă.