Expoziția documentară „Brâncuși în presa interbelică românească”, la Biblioteca Națională a României!

Din 16 martie, puteți vizita la Biblioteca Națională a României, Expoziția documentară „Brâncuși în presa interbelică românească”, organizată de Asociația culturală Tătărescu și OFA UGIR.

La 67 de ani de la moartea lui Constantin Brâncuși, proiectul își propune să aducă în fața publicului personalitatea și opera sculptorului gorjean prin intermediul articolelor publicate în diverse ziare și reviste românești în perioada interbelică: „Timpul”, „Patria”, „România”, „Universul literar”, „Adevărul”, „Rampa”, „Vremea” ș.a.

Evenimentul de deschidere al expoziției va avea loc sâmbătă, 16 martie, de la ora 13.00, în spațiul expozițional Dealul Spirii – Mezanin al Bibliotecii Naționale a României, din Bulevardul Unirii 22.

Cei care vizitează expoziția pot salva în format digital colecție de articole despre Brâncuși din presa interbelică românească, scanând codul QR al expoziției, care poate fi vizitată în perioada 16-29 martie, de luni până vineri între orele 8.00-20.00 și sâmbăta 9.00-18.00.

În cadrul expoziției organizate de Asociația culturală Tătărescu și OFA UGIR sunt prezentate articole apărute între anii 1923 – 1939 în presa din România, despre viața și opera sculptorului român stabilit la Paris. Unul dintre aceste articole a fost publicat în ziarul „Patria” de la Cluj, în 1928, cu titlul „Scrisoare din Paris. Arta sculptorului Brâncuși judecată de justiția americană” și prezenta celebrul proces prin care Brâncuşi s-a judecat cu statul american pentru ca lucrările sale să fie recunoscute din punct de vedere artistic, intrând în istorie și schimbând concepţia asupra artei moderne.

În paginile ziarului „Vremea” care apărea la București în anii ’30 ai secolului trecut, cititorii se delectau cu aforismele lui Constantin Brâncuși. Ceea ce nu știe multă lume despre Brâncuși este faptul că, pe lângă puterea sa creatoare în arta sculpturii, acesta a fost și un mare gânditor. Aforismele despre artă reflectă gândirea și ideile sale, rezistând timpului până în zilele noastre.

„Iubit de francezi, admirat de germani, cumpărat de americani, Constantin Brâncuși n-ar fi putut niciodată să străbată acasă, fiindcă strigătele sale cioplite în piatră nu au cocarde naționale”, se precizează într-un alt articol din anul 1924. Portretul său este completat de gazetarii vremii: „Are ceva de urs, ceva din imensa putere, dar și bunătate a urșilor. Are mușchi de muncitor, o privire și un surâs de copil, iar în mână o finețe de nervi, ce trădează pe omul de rasă.”

Mai mult decât un sculptor excepţional, Brâncuşi a fost un mare filozof al formelor, a cărui moştenire culturală continuă să inspire și să impresioneze și în prezent.