PANOPTIC CU INGERI OSTRACIZATI

Nefiresc dans apocaliptic
sub cortina
acestei nopti
la sfârsit de noiembrie.

De la fereastră,
copacii îmi par
siluete travestite
într-o haotică verticalitate cerată
scrâsnind sălbatic
la vederea
cohortelor de îngeri ostracizati.

COLECTIONAR

Obisnuiam să colectionez
acum câteva ierni –
fulgi de zăpadă…

Astăzi, îngerii
îmi par mult mai aproape
de suflet;

a început
să ningă razant
printre gândurile lor…

SENZATIE

Am cunoscut
si cea de pe urmă
senzatie de om.

Inoculând
pornirilor extazice
câte putin
din simtămintele
primilor serafimi,
limanul ultimei răzvrătiri
îmi pare acum
la capătul lumii.

VELEITATI DE ASTRU

Ultima rază de lumină
a îngenunchiat apusul

– replică finală
în spatele cortinei
căzută brusc.

ULTIMUL SUVENIR

Timpul fortă răzvrătirea
alergând bezmetic
spre ultimul suvenir
rămas intact
la marginea noptii –

căutând secundele
esuate
pe tărmul
unei uriase clepsidre
cufundată în mare…

ÎN FATA SORTII

Am pridudit
sisifica ispravă
sortită
să-mi gratieze destinul
în fata sortii
desprimăvărate

– început
al căutării
si sine
pierdut
în ceristea zării…

destinul
mi-a atipit în brate.

MAI PRESUS DE CUVANT

Literele
– fiinte incapabile
să îsi salveze
sufletul
din focul
unei biblioteci incendiate.

UMBRA DIN SPATELE
ÎNSERĂRII

Puteam ghicii adesea
chipul palid
al toamnei
ascuns
în spatele înserării…

O gratioasă umbră
ce-si înălta ruga
spre culmile
ultimului zenit.

DISTORSIUNI PE CALDARÂMUL
TOAMNEI

În scrâsnetul rotilor,
tramvaiele ascund
toamna,
o moliciune rugoasă
cu iz bacovian.

A plouat spre seară…

sub greutatea norilor
razele de lumină
si-au frânt trupurile
pe caldarâm.

PELERINAJ

Arteziene raze de andezit
dilatau infinitul
cu iz de negăsire.

Caniculă cerebrală
în căutatea unei noi Atlantide
pe urmele curcubeului…

STAFETA

Intrat în ultima turnantă
destinul meu
dă semne de oboseală.

S-ar prăbusi linistit
dacă în mână
nu ar avea stafeta
pentru viitoarea cursă.

RUGINIE DEZOLARE

Plouă cu frunze
în acest oras
al zeilor tristi

– ruginie dezolare
pe străzi;

doar eu
refuz cu încăpătânare
să mai deschid
umbrela.

SUSPIN TRANDAFIRIU

O străvezime alb-florală
inundă trupul virginal
al înserării;

trubaduri ai noptilor
cu lună plină…

în umbra diminetii
trandafirii albi…

Aceleasi urme
pe nisipul întesat
cu spini.

STUDIU DE CAZ

A căuta un înteles
apusului de soare,
ar trebui să-i aprofundăm
răsăritul –

dimineata
când îsi sărută
consoarta aflată la
cardinalul opus…

ARHANGHEL CU LIMBI DE FOC

Urzind la propria Apocalipsă
Satan Picollo
si-a drămuit destinul
pentru a gusta
din spasmele
fiecărui
Arhanghel cu limbi de foc,
azvârlit în crepetul Iadului…

…Satan Picollo – el însusi
Arhangel cu limbi de foc
si înger răzvrătit
vestind
Învierea;

NEGUSTORUL DE SECUNDE

Timpul
mi-a bătut la geam
si m-a poftit
să-i cumpăr
câteva secunde…

dar erau mult prea scumpe
pentru un singur buzunar;

iluziile sunt
în schimb
gratuite…

TIMP TRICLET

Timpul ăsta triclet
îmi pare
un abis existential
oblic…

în care
toti muritorii
sunt contemporani
cu sinele lor.

NATURA DE IARNA

Mi-a alunecat
gândul
pe gheata constintei…

Natură de iarnă,
mi-am zis…

– copaci travestiti –

ecoul gândului
s-a pierdut
printre ramurile lor
înzăpezite.

O MUZA LA MARGINEA
MARII

Cu trupul despuiat
tânăra muză
se cufunda
în undele mării,
sub ochii fascinati
ai călutilor de mare…

Si cum acestă scenă
se repeta
în fiecare zi
la răsăritul soarelui,
acestia din urmă
au proclamat-o onorific
sirena
diminetilor fierbinti…

ATITUDINE

Uneori
mă arunc în mine
– ca într-un abis –
legat de picioare
cu o coardă elastică.

Vă gânditi probabil
la cutezanta mea
dar să asigur
că ceea ce fac
nu este sport extrem

– e mai degrabă
un mod plăcut
de a-mi relaxa
prezenta
în mine…

CHINUITOARE TRUDĂ

Am ajutat
carena unei flori
să nască
petalele
ce îmi vor decora
ierbarul ultimei primăveri

– chinuitoare trudă
în slujba
paradoxului temporal.

SURASUL INGERILOR TRISTI

De unde izvorăste
lumina asta oarbă
– empiric depistabilă –
transcede
mereu câte o umbră
ce mă împresoară
si îmi măsluieste
existenta…

I-am spus destinului
că toate eschivele sale
sunt în zadar…
nu-mi este teamă
decât de surâsul
îngerilor tristi.

FEBRUARIE TÂRZIU

Am surprins
primăvara
cătărându-se
în copacii
unei dimineti
de februarie târziu…

la care, afurisita
si-a motivat prezenta
– printre crengile lor –
înflorind
câteva ramuri;

nu i-am dat crezare
– în fond
era doar
un februarie târziu…

VA NINGE IN APRILIE

Primăvara asta searbădă
dăntuia
la sfârsitul iernii
cu sânii despuiati.

„Dacă o fi să se îmbolnăvească
de plămâni,
va ninge în aprilie…”
îmi spuse bunicul
cu-n zâmbet primăvăros
în coltul gurii.

ÎMI PLOUA NORII

Îmi plouă
cu lacrimi mizere
acesti nori
pe care i-am
învătat mereu
să râdă.

Până si lor
a început
de la o vreme
să le stea
râsul în gât…

SANDALE PENTRU COLBUL
DIN NORI

Si-a ascutit cerul
călcâiele
tot târându-le zdrelite
prin colbul
din nori.

I-am cumpărat
alaltăieri
o pereche de sandale,
dar mi le-a returnat…

erau mult prea neîncăpătoare
pentru
colbul din nori.

DESTINATIE…
CATRE NICAIERI

La ceas de crepet
gândul
mi se strânge;

îl simt
cum vrea
să îmi urnească
fiinta
spre infinita
sa cărare
către nicăieri…

O destinatie
conformă
sinelui
din umbră.

PERISABILITATE

Îmi plânge gândul
mirările
ascunse în trecut…

initiale
încrustate în timp

… atâtea muze străvezii
ce-mi implorau
un ultim vers

– himere
mistuite toate…

TEORIA DUALITATII

Mi-ar fi cu neputintă
să înteleg
dualitatea
dintre snobism
si modestie.

Triclet, destinul
tine mortis
să-mi dovedească
reversul…

METAMORFOZA SINELUI

Nu pot
să mărginesc frustrarea
– fără să-mi plâng nesansa –

Acum, când cerul
gândurilor nerostite
mi-a smuls
zâmbetul searbăd,

mi-am transformat
sinele
într-un curcubeu…

SCRUM DE MIRARI

Atâtea mirări transparente
au ars
în focul Demiurgului

… din scrum
am reclădit
ruina
hulpavului timp
si-am zăvorât ocnita clipei.

INTERIOR

Trupuri de sticlă
închid cerul,
dăntuind policrom

– arpegii în dezacord –

ecoul
câtorva îngeri
fosnind vicisitudinal
din aripi…

REMINISCENTE

Noaptea si-a tintuit
umbra
de crengile
putinilor salcâmi
în floare…

Crude reminiscente
– spre zori,
când si-a aflat
trupul sângerând…

OBTUZITATE

M-a prins
înserarea
de gânduri obtuze
pe străzi anapoda…

si-am smuls
lunii
cămasa de noapte

– trupul ei alb
a cufundat
înserarea din mine
într-o haotică
răzvrătire
de clipe…

AUTOCONSILIERE

Nu căuta
să întelegi mirarea
pe care o ascunde-n ea
căderea în sine

– prigoana eului
spre-al său
lăuntru…

SCURTE CLIPIRI

Acest 3 martie
si
parfumul
trupului tău
mi-au atipit ermetic pe retină;

Gânduri hulpave
macină prăpăstios
chemarea
despoticelor nopti
primăvăroase…

VREAU

„Vântule
vreau să gust
din albastrul
cerului…”

– sopti
o tânără frunză
timid

ÎNGERUL SENIL

Am risipit
nedumerirea
celor ce priveau
cum
îngerul senil
îsi ciopârteste
aripa dreaptă

– acum, de când
cu liftul direct
ce să mai facă
prietenul meu
cu aripile sale…

GNOSTICISM

Sub gene lungi
adesea
îti ascundeai privirea
într-un amurg
de clipe
nerostite;

Mi-ai spus ieri
că timpul meu
s-a convertit
si tot ce rostesc
e scrijelit
pe-al tău trup
despuiat de cuvinte…

CONTRAST

Tenebre primăvăroase
se ascund
în glasul
păsărilor negre
din parc;

în jur,
bănci si copaci
smoliti cu var
– siluete în adormire…

APRILIE

Miroase iarba
a verde
si melcii
îsi caută soatele
prin livezi.

Plouă
cu flori albe
în corcodusi
– pe coasta dealului –
primăvara
se priveste
în oglindă
zâmbind…

DIALOG…

– Cine poate vinde
trupul noptii
pe câteva trilioane
de stele căzătoare
în definitiv?

– Tu?
Cel ce te-ai încumetat
să furi
ziua
stelele de pe cer?

– Să stii că prefer
o noapte deznudată
cu trup virginal
si înserare crepusculară…

URSITOARE

Îmi pare
că veacului ăsta
abia născut
ursitoarele
au uitat
să îi aseze
pe tipsie
tocmai
a o suta primăvară…

PANA DE SENTIMENTE I

Timp mort
în gând
aceeasi siluetă
trecută
de-a 21 primăvară
un strigăt
redus
la pustiu
si alte câteva
umbre
adânci

RĂSPUNS NEGATIV

Mi-a zâmbit
dintr-un colt
comod – în felul lui –
poezia perfectă.

I-am prins mâna
si mi-am hrănit
privirea
cu formele ei…

Un freamăt orb
a conturat
frenezia
îngerilor

răspuns negativ – poeziei perfecte

DIVAGATIE

Un internat,
magnolii
si o primăvară
ce-si căuta trupul
de anotimp ancestral
într-o seară…

copacii îsi cresc
în mine
ramuri
spre tăcere;

SINGUR

Mi-am petrecut
o parte din viată,
singur

– printre cranii
măcinate de molii…

Furt calificat

Timpului
i-a înghetat
surâsul pe buze

– clepsidra făcută tăndări
îsi fura demiurgul
de clipe…

DRESOR

În privirea ta
sălăsluieste
un demon;

Am fost
într-un timp
dresor…
căci învătam
demonii
să iubească.

PATIMI

Din crug de spini
am cioplit
crucea
ce aveau s-o poarte
toate resemnările
răstignite în mine…

ULCERATIE

În pântecul
poeziei
mistuie praf
de negăsire

– mai toti poetii
suferă, din această
pricină, cu stomacul…

DEFINITIE

Poetii?
– zilieri
ce scormonesc
după versuri
în minele
pline cu har
ale propriului sine…

FREAMAT DE ZBOR

Pasărea care loveste
cu aripile sale
infinitul
s-a ascuns în nori.

Auzise
că acolo sunt
colivii spatioase
si aripile ei
căutau infinit
spatiul dintre
două zăbrele…

URMARE

Un colt din mine
mă îndemna
să-mi afund
gândurile
în călimară.

Am sfârsit
prin a scrie
versuri…

CONCESIE

Dintre toti muritorii,
singuri – doar poetii
pot înota nestingheriti
în apele Acheronului…

IMAGINI MISCATE

Pe trupul tău
dormeau fluturi.

Când te-am trezit
aripile lor
te-au îmbrăcat
în ceea ce mai toti
ar numi
un nud cu fluturi…

CINEVA A STINS LUMINA

Atâtia orbi
într-o colivie
si atât de putine
bastoane albe.

O pasăre
a zburat
pe fereastră

– cineva a stins
lumina…

CUM INGERII…

Plouă lipicios
– în penajul lor
castaniu
cocorii îsi pierd echilibrul

cum îngerii
se izgonesc
unul câte unul
din Rai
de atâta singurătate…

ACEASTĂ TOAMNĂ

Se ascunde
o toamnă
în mine
si nu am nimic împotrivă

Pe trupul ei cicatrizat
orbecăie în cădere
frunze de vie.

Fără să stie că
nu am nimic împotrivă

e ciudat
cum această toamnă
caută împlinirea
în mine…

PRIMA ZAPADA

Ace de sigurantă
tintuiesc
pe frunzele toamnei
îngeri.

Ninge cu accesoriile
de zbor
ale micutilor înaripati.

FRAGMENT DE CRONICA

Comete lipsite
de cozi precum
iepele
luptătorilor din pustiu
pe cerul diminetii

… si numai în cruciadă
ocnasii credintei
îsi ispăsesc nesiluiti
pedepsele

SA FI UITAT…

S-a apucat Dumnezeu
să fabrice
din funigei
scări pentru îngeri.

Să fi uitat Creatorul
că i-a zămislit
cu aripi?

ÎNGERIADĂ

Cerul zăcea
sfârtecat
de săbiile
răzbunătorilor arhangheli
si îngerii
împrăstiau manifeste
scrise cu sângele lui Christos.

Dumnezeu a decretat
stare de urgentă…

NEGLASUIRI DE AMIAZA

Si doar sarpele
prin iarbă
serpuind
cântecul greierilor
amuti…

SUSPINELE MĂRII

Mereu aceleasi valuri
izbind coapsele
unei plaje pustii

cum pescărusii
în zbor
poartă
mesaje de iubire.

GANDURI IN PALMA

Pe coapsele tale
cresc trandafiri
…
a fost o revolutie
…
si o ploaie de stele
ce-a luat sfârsit
la căderea noptii

– palmele noastre
îsi citesc astăzi
gândurile…

NOTE DE TOAMNA

Gonind toamna din noi

ne cântă
îngerii valsuri…

si frunze
cad pe arpegii

DISTANŢĂ

Când esti departe
te strig…
si mint tăcerea
cu al tău surâs.

De la o vreme,
distanta
doare a toamnă
în trenul acesta
spre nicăieri…

ÎNTRE NOI DOI

Între noi doi
toamna
numără frunze.

Mă întreb
dacă iarna
va număra – si ea…
fulgi de zăpadă

PLOUA A TOAMNA

Visurile noastre
s-au chircit
făcute tăndări
sub genele tale lungi

Nu vezi ?
– mi-ai strigat –

Plouă a toamnă
în linistea noptii…

ÎN CULORI

Si numai
frunzele toamnei
năpădesc
în culori
odaia visului meu
dimineata…

PENITENTA LUMINII

Cum lumina
se ascunde de noapte
si licurici
întunericul taie
în douăsprezece
ore noaptea
condamnă
la penitentă lumina

NU STIU NICI AZI

Printre mormane
de lumină
m-am trezit
într-o zi orbecăind.

Nu stiu nici azi
dacă orbul din mine
se prăbusea
în acea zi
sub propria-i mirare…

DOAR TU COLORAI UITAREA

Te regăseam
într-o
anterioară existentă.

Îti priveam
fără sens
palmele
– linia vietii
se încăpătâna
să întretaie
norocul

… doar tu
colorai uitarea
în mine

POMANA LOR

Într-o zi
o să-mi găsesc
eul
cerând pomană
– la poarta Raiului –

Acolo toti muritorii
dau sufletul lor,
păcătos, altora

– pomana lor
de muritori milostivi…