În ultimii ani o nepermisă eroare care s-a perpetuat în spațiul publicistic, editorial și istoriografic din România, în special cel online, preluată și de importante instituții naționale de cultură, a făcut ca textul Proclamației lui Tudor Vladimirescu către bucureșteni, semnată în data de 20 martie 1821, să fie incorect atribuit unei alte proclamații, datată 16 martie 1821.

Mult prea puțini istorici s-au aplecat, din nefericire, în ultimii 30 de ani, asupra cercetării documentelor din Arhiva Națională a României, majoritatea apelând la articole, studii și lucrări deja publicate, referitoare la revoluția din anul 1821. Acest lucru explică și erorile tot mai frecvente în ultima vreme din biografia eroului nostru.

20 martie 1821. Proclamația lui Tudor
„Către toți locuitorii din orașiul Bucureștilor, parte bisericească și mirenească, boierească și negustorească, și către tot norodul. Pricinile care m-au silit a apuca armele, sânt: pierderea privilegiurilor noastre și jafurile cele nesuferite care le pătimea frații noștri. Mai naintea intrării mele în București, cu cale am socotit să vă vestesc mai întâi ca din partea norodului uitare de istov celor mai nainte lucrate; și să vă chiem pe toți ca să vă uniți cu norodul și să lucrați cu toții dinpreună obșteasca fericire, făr’ de care norocire în parte nu poate fi.

Fraților! Câți n-ați lăsat să se stingă în inimile dv. sfânta dragoste cea către patrie, aduceți-vă aminte că sunteți părți ale unui neam; și că, câte bunătăți aveți, sânt resplătiri din partea neamului către strămoșii noștrii pentru slujbele ce au făcut. Ca să fim și noi vrednici acestei cinstiri ale neamului, datorie netăgăduită avem să uităm patimele cele dobitocești și vrăjbele care ne-au defăimat atât, încât să nu mai fim vrednici a ne numi neam. Să ne unim dar cu toții, mici și mari, și ca niște frați, fii ai unia maici, să lucrăm cu toții împreună, fieștecare după destoinicia sa, câștigarea și nașterea a doua a dreptăților noastre.

Vericarele va îndrăzni a face cea mai mică împotrivire în lucrarea acestei nașteri de al doilea, unul ca acela, fraților, să se pedepsească cumplit ca să cunoască adevărații patrioți și osârdia celor ce voiesc a sluji patriei cu dreptate și făr’de vicleșug, cu cale am găsit a se întări legătura cea de obște pentru binele norodului și prin jurământ, care să și trimite ca să-l iscăliți, adeverații fii ai patriei.”

Pentru a elucida neconcordanța din textul proclamației semnate de Tudor Vladimirescu în 16 martie 1821, la Bolintin, am reușit să identificăm în lucrarea „Acte justificate la istoria revoluției române de la 1821”, semnată de C.D Aricescu, în anul 1874, textul acestei proclamații. Am aflat astfel și de ce aceasta nu se găsește în fondul Arhivei Naționale a României, alături de celelalte proclamațiile semnate de Tudor Vladimirescu, originalul aflându-se, după cum mărturisea chiar C.D. Aricescu, directorul Arhivei Statului de atunci, în posesia lui Cezar Boliac.

În speranța că această eroare nu va mai fi repetată în continuare, vă prezentăm astăzi fotocopiile originalului proclamației semnată de Tudor Vladimirescu în data de 20 martie 1821 și transcrierea acesteia, precum și textul documentului semnat de eroul nostru în ziua de 16 martie 1821.