Uneori în viața unui om intră persoane care mai devreme sau mai târziu le schimbă radical modul de a gândi, de a simți și trăi, iar atunci când fiecare e purtat de destin pe propriul său drum, rămân amintirile. Acestea păstrează legătura dintre persoane, dincolo de timp, de spațiu, de destin. Și totuși există amintiri care dor. Amintiri care ard mai tare decât o flacără și care sfâșie trecutul. Acestea nu se mai numesc amintiri, ci dureri. Dureri prin care visceral trecutul devine prezent și prezentul – teamă de viitor. Și cât de puțini sunt aceia care înving teama, sfârșind prin a-și zidi trecutul în suflet.

(A.P.P.)