photography © A.P.P.

DSCN4791 copy

Reclame

Gorjeanul: Proiect Comenius Multinațional la Şcoala Gimnazială „Antonie Mogoş” Ceauru-Bălești

Şcoala Gimnazială „Antonie Mogoş” Ceauru-Bălești a găzduit în perioada 21-25 octombrie 2013 întâlnirea reprezentanţilor a trei școli din Polonia, Turcia şi Spania cu profesorii din Băleşti în cadrul Proiectului Multinațional  Comenius  „Heritage of the past – foundation for the future” (2013-2015).

Programul oaspeţilor din cele trei ţări partenere a inclus întâlniri cu profesorii şi elevii din Băleşti, cu primarul şi viceprimarul localităţii, cu inspectori şcolari din judeţul Gorj, dar și vizite la obiective istorice și turistice din Băleşti, Hobiţa și Târgu-Jiu, Cheile Sihodolului, mânăstirile Tismana şi Polovragi.

Proiectul câştigat de profesorii şi elevii Şcolii Gimnaziale „Antonie Mogoş”  Ceauru include 26 de mobilităţi în Polonia, Turcia și Spania, jumătate dintre acestea fiind pentru elevi. De foarte mulți ani la această școală au existat preocupări pentru cunoaşterea şi valorificarea tradiţiilor şi obiceiurilor din zonă, cu ani în urmă derulându-se chiar un subproiect în cadrul Proiectului de Învăţământ Rural.

În cadrul ședințelor de lucru desfășurate la Şcoala Gimnazială „Antonie Mogoş” Ceauru-Bălești, care este și școala coordonatoare a proiectului „Heritage of the past – foundation for the future” („Moștenira trecutului – temelie pentru viitor”), profesorii celor patru țări partenere au stabilit programul mobilităților, prima țară ce urmează să găzduiască activitățile comune fiind Polonia, în perioada 26-31 mai 2014, la Gimnazjum im. Solidarności w Zespole Szkoł w Korycinie. „Şcoala Gimnazială „Antonie Mogoş” Ceauru-Bălești va deplasa în Polonia un număr de 12 elevi și cadre didactice care vor lua parte la diverse activități commune defășurate în cadrul mai multor ateliere de  lucru: Interferențe cultural-istorice, Artă tradițională, Port popular și dansuri tradiționale, Obiceiuri și tradiții, Bucătărie tradițională. Aceste mobilități vor fi urmate de vizita din Turcia în perioada 27-31 octombrie 2014, la Konya Halkapinar Yatili Bölge Ortaokulu și Spania 2-6 martie 2015, la Ies Caura, Coria del Rio, pentru ca România, în calitate de țară organizatoare să găzduiască ultima întâlnire din cadrul proiectului, în perioada 18-24 mai 2015”, ne-a declarat prof. Andrei Popete-Pătrașcu.

Proiectul Multilateral Comenius „Heritage of the past – foundation for the future” („Moștenira trecutului – temelie pentru viitor”) are ca scop sensibilizarea prin diferite forme de învățare a diversității culturale și lingvistice, prin valorificarea trecutului și a tradițiilor. Mediul școlar poate contribui în mod semnificativ la conștientizarea asemănărilor și diferențelor culturale și de identitate prin înțelegerea lor, iar elevii Şcolii Gimnaziale „Antonie Mogoş” Ceauru vor căuta subiecte, vor interacționa cu elevi din alte medii culturale și vor realiza împreună o serie de produse finale ale acestui proiect, care vor consta în broșuri, postere, afișe, pliante, cărți sau CD-ROM-uri.       

Directorul Şcolii Gimnaziale „Antonie Mogoş” Ceauru, prof. Cornel Șomîcu ne-a declarat la încheierea celor cinci zile că: „Proiectul „Moștenira trecutului – temelie pentru viitor” se derulează conform parteneriatului încheiat, echipa de proiect este omogenă şi eficientă, au fost stabilite tehnici de îmbunătăţire a performanţelor în cadrul proiectului. Indicatorii care descriu obiectivele proiectului au fost verificaţi în mod obiectiv de către reprezentanții celor patru țări partenere, obţinându-se costuri acceptabile, în concordanţă cu bugetul proiectat. Activităţile sunt adecvate condiţiilor locale în care proiectul se desfăşoară, iar modul de implementare propus este corespunzător atingerii obiectivelor. Acest proiect contribuie la dezvoltarea de noi relații și parteneriate locale sau europene în viitor. Credem în reușita sa și în atingerea obiectivelor propuse, într-un mediu educațional centrat pe nevoile elevului și cerințele europene”.  

Stat de drept sau colonie?

După ce aproape o jumătate de secol ni s-au predat lecții împotriva „capitalismului imperial”, de vreo două decenii, câteva țări insistă să predea României lecţia „democraţiei şi a statului de drept”. E curios cum francezi, germani sau americani ştiu mai bine decât noi ce ne lipseşte şi de ce avem nevoie, în ce direcţie ne îndreptăm din punct de vedere economic şi ce efecte are criza politică. Sau poate toate acestea sunt fireşti într-o Românie nu atât a „statului de drept”, cât mai degrabă „colonie”.

Aceasta este România în care ideea „statului de drept” se raportează la cel sau cei care cred că aplicând teoria, privatizările sunt singurele soluții viabile pentru economia României, la cel sau cei care apasă tasta „trei”, sau cei care cred că românii pot fi în continuare batjocoriți și umiliți de către o clasă politică repetentă şi chiar de instituţii ale statului care se vrea „de drept”.

România care în ceea ce privește categoria „stat de drept”, acceptă din literatura de specialitate toate cele câteva zeci de definiții ale ei, ceea ce este firesc dacă avem în vedere faptul că cel mai adesea este tratată în interdependență cu categoria de „democraţie” căreia îi găsim alte câteva zeci de definiții. O Românie în care unii vor să muncească și alții care protestează împotriva locurilor de muncă. O Românie în care câinii maidanezi sunt protejați și miile de persoane mușcate de aceste animale sunt victime colaterale. O Românie în care statul se face că vinde, dar nu are ce, în afara unor grămezi de fier vechi. O Românie care deși este la masă cu restul europenilor se hrănește în continuare cu mâna făcută căluș. O Românie tot mai des silită să meargă în genunchi, doar de dragul celor care ne cunosc mai bine interesele. Lista poate continua pentru că este lungă, în timp ce România în care „statul de drept” este ceea ce vrea fiecare, seamănă tot mai mult cu o „colonie”.

În continuare, România suportă o democraţie cu iz de servilism pentru care plătim datorie externă şi suntem obligaţi să memorăm pe de rost lecțiile despre statul de drept și valorile europene.

97 de ani de la Bătălia de la Podul Jiului: Omagiu eroului comisar Ioan C. Popescu

Ziua de 14 octombrie a fost omagiată și în acest an de târgujieni cu onoruri militare, în memoria eroicei apărări a orașului în urmă cu 97 de ani, în timpul Bătăliei de la Podul Jiului. Puțini și-au amintit însă de comisarul Ioan C. Popilian, eroul de numele căruia se leagă această izbândă.

page  

Societatea de Științe Istorice din România – Filiala Gorj și membrii Cercului Cultul Eroilor „Ecaterina Teodoroiu” de la colegiul național cu același nume au omagiat pe data de 14 octombrie 2013 pe eroul gorjean comisar Ioan C. Popilian, cel care în urmă cu 97 de ani a organizat eroica apărare a orașului Târgu-Jiu, în timpul Bătăliei de la Podul Jiului.

Acțiunea s-a desfășurat în cadrul Zilelor Historia C.N.E.T., la eveniment luând parte elevi ai Colegiului Național „Ecaterina Teodoroiu” și membri ai Cercului Cultul Eroilor (Dana Brașoavă, Raluca Bărbuțu, Cristina Zgăbaia și Robert Cojocaru).

Luni, 14 octombrie, au fost depuse coroane și jerbe de flori la podul Jiului, dar și la mausoleul Ecaterinei Teodoroiu. Nu știm nici astăzi dacă eroina a luat parte la acele evenimente din toamna anului 1916. S-au prezentat onoruri militare, la manifestare fiind prezente oficialități dar și mulți târgujieni. Prea puțini și-au amintit însă de comisarul Ioan C. Popilian, eroul de numele căruia se leagă această izbândă, cel care a organizat și comandat apărarea orașului în urmă cu 97 de ani.

Și-au amintit însă de faptele sale de vitejie, elevii Colegiului Național „Ecaterina Teodoroiu”, membri ai Cercului Cultul Eroilor „Ecaterina Teodoroiu”, publicistul Alex. Gregora, cel care poartă omagiul cuvenit Eroului de la Podul Jiului și prof. Andrei Popete-Pătrașcu, din partea Societății de Științe istorice din România – Filiala Gorj.

 „Nici de această dată, la mormântul său, Eroul nu a avut parte de onorurile cuvenite din partea autorităților. Nicio floare, nicio lumină care să vegheze somnul celui care a scris una dintre cele mai glorioase și autentice pagini din istoria Târgu-Jiu: comisarul Ioan C. Popilian”, ne-a mărturisit Dana Brașoavă, elevă în clasa a XI-a la Colegiul Național „Ecaterina Teodoroiu” și coordonatoare a Cercului Cultul Eroilor din cadrul liceului.

Historia Magistra Vitae

Despre acțiunea de omagiere a comisarului Ioan C. Popilian, prof. Andrei Popete-Pătrașcu a declarat că „aceasta a făcut parte dintr-o serie de manifestări desfășurate în cadrul Colegiului Național „Ecaterina Teodoroiu” derulate sub egida Zilele Historia C.N.E.T., în parteneriat cu Societatea de Științe Istorice din România – Filiala Gorj și Cercul Cultul Eroilor „Ecaterina Teodoroiu”. Marți 8 octombrie 2013, în Sala de ședințe „prof. Ion Cojocaru” a C.N.E.T. tânărul istoric Dumitru-Valentin Pătrașcu a lansat cartea  „Familia Culcer. Pagini de istorie”, pe data de 9 octombrie a fost organizată o activitatea de comemorare a Holocaustului, cu referate și comunicări susținute de elevii liceului. Ziua de 11 octombrie a prilejuit desfășurarea unei ședințe a  Cercului Cultul Eroilor „Ecaterina Teodoroiu”, în care au fost stabilite activitățile ce vor fi desfășurate în lunile următoare. Alături de prof. dr. Gheorghe Nichifor, președinte al Filialei Gorj a Societății de Științe Istorice din România, dorim să ne responsabilizăm elevii în spiritul cunoașterii valorilor naționale, a trecutului și istoriei locale, dar și omagiul cuvenit eroilor.”

Minodora SUCEA

Editorial: Între stat și economie, cadrul instituțional

România se împrumută astăzi în stânga şi dreapta, uitând probabil că orice împrumut trebuie restituit şi cu dobândă. Cei care se fac a nu pricepe cum stă această treabă sunt membrii fostelor guverne, dar și membrii guvernului Ponta. Contrat declarațiilor optimiste, fiecare împrumut – acord cu FMI ne adâncește în sărăcie, iar statul închide ochii și aplică teoria: în economia capitalistă asigură doar cadrul instituțional.

Cu siguranţă românii nu doresc o societate controlată de un stat atotputernic, dar nici una aruncată în haos de pieţe dezordonate aflate în goană după profituri mincinoase, constituie obiectivul de perspectivă. Specialiştii s-au grăbit să afirme în ultima vreme că „ar fi o eroare ca eşecul politicilor de dreapta din România să retrezească din adormire concepţiile falimentare şi învechite despre un stat care naţionalizează economia, dar ar fi o eroare şi mai mare ca statul să asiste pasiv la dezmăţul corupţiei sau al pieţelor nereglementate care distrug peste noapte comunităţi întregi de oameni.” La astfel de concluzii se ajunge atunci când democrația este prost înțeleasă și economia interesează doar pentru propriile interse.

Deşi am avut patru alternanţe la guvernare în ultimii 23 de ani, democraţia românească dă semne de oboseală, în loc să se consolideze. Încrederea publică în instituţiile fundamentale ale ordinii democratice este la pământ. Concurenţa sănătoasă a partidelor care furnizează stabilitate politică este înlocuită de conflicte, veritabile lupte de gherilă politică, de „înţelegeri oculte” ale intereselor particulare oportuniste, în timp ce opoziţia ia forma unor facţiuni sectare unite doar de exerciţiul corupţiei şi frica răspunderii penale. Nimic nou până aici, veţi spune, căci toate acestea vă sunt prea bine cunoscute.

Fără perspective, fără încredere, dar mai ales fără pârghii reale, societatea și economia românească vor sfârși trist. Nu parcurgem doar o criză economică, socială, morală şi politică, ci şi una de încredere, de credibilitate, de autoritate şi nu în ultimul rând de soluţii. Acestea din urmă sunt cele care lipsesc cu desăvârşire.

Ce sunt de fapt schimbările la nivelul conducerilor instituţiilor legislative și executive ale României? Soluţiile de compromis ale unei clase politice dominată de tare precum lipsa de onestitate, secretomania, incapacitatea de a produce legi bune, interesele speciale, contractele preferenţiale şi blocarea accesului oamenilor la cei care iau decizii.