Pro memoria

Filiala Gorj a Societății de Științe Istorice din România salută demersul autorităţilor locale şi judeţene care vor amplasa pe Aleea Celebrităţilor din Târgu-Jiu încă două stele. Astfel, Ecaterina Teodoroiu, eroină a oraşului lui Brâncuşi, căzută la datorie în timpul Bătăliei de la Mărăşeşti în timpul Primului Război Mondial, va avea parte de o placă pe „Walk of Fame” de la Târgu-Jiu. O stea va primi şi Tudor Vladimirescu, fiul al Gorjului, născut la Vladimir în anul 1780. Cele două elemente comemorative vor fi dezvelite la data de 10 septembrie, cu ocazia Zilelor turismului gorjean. În momentul de faţă, pe Aleea Celebrităţilor din oraşul de pe Jiu se mai află patru stele, respectiv a regizorului Sergiu Nicolaescu, a marelui sculptor Constantin Brâncuşi, a actriţei Elvira Godeanu, dar şi a poetului Tudor Arghezi.

Reclame

În curând: Album foto Peregrina

coperta album foto

În curând Andreea Denisa Vlădulescu, membru coordonator al Fotoclubului C.N.E.T., va lansa Albumul Foto „Peregrina. Drumuri spre mănăstirile din sufletul românilor” (Ediţie electronică, 2013), ISBN 978-973-0-15340-8. Albumul Foto cuprinde lucrări fotografice realizate de Andreea Denisa Vlădulescu la mănăstirile din nordul Moldovei, leagăn al ortodoxismului românesc. Materialul fotografic al acestui album foto pune în lumină importanța așezămintelor religioase din nordul Moldovei, prin simbolistica spirituală și valoarea arhitecturală a monumentelor ecleziastice, unice în Europa prin formă și culoare.

În politică startul furat nu se descalifică

Traian Băsescu și-a reluat în ultimele zile mai vechile obiceiuri, cu băi de mulțime și declarații colorate. Ne-am obişnuit însă ca acesta să recurgă la astfel de acțiuni doar atunci când există un anumit fel de circumstanţe, iar perspectiva anului 2014 îl determină să reapară în faţa românilor. Știm cu toții care sunt viitoarele mize electorale și cum Traian Băsescu este dispus să facă orice pentru a-și atinge obiectivele.   

Atunci când același personaj le promitea românilor că va fi un preşedinte jucător, din lipsă de cultură politică, aceştia au închis ochii şi au votat. Dacă România ar fi fost însă o republică prezidenţială, da! Traian Băsescu ar fi putut juca după cum fluiera tot el, când vroia şi nu doar a pagubă aşa cum a făcut-o în ultimii ani. Era concomitent şeful statului şi al guvernului. Nu mai avea nevoie de premieri de hârtie, precum Emil Boc sau M.R. Ungureanu, iar astăzi de Victor Ponta, cel care însă a promis redresarea României, o ţară a tuturor posibilităţilor şi care, deși conectată în continuare la aparate (sic!), începe să dea semne de însănătoşire. Să precizăm însă că acest ultim aspect nu este meritul preşedintelui jucător şi nici nu poate să îl asume.

„Eu sunt preşedinte pentru toţi. Şi pentru cei buni şi pentru cei răi, şi pentru cei cu principii şi pentru cei fără principii, şi pentru cei angajaţi politic şi pentru cei neangajaţi politic”, afirma Traian Băsescu plin de responsabilitate. Remarcând progresele care încep să se evidenţieze în România, președintele ar trebui să vegheze poate mai mult asupra clasei politice, lasând Guvernul să îşi facă treaba la modul responsabil.

Știm însă că anul 2014 este an electoral și cum în politică startul furat nu se descalifică, Traian Băsescu speră ca ștafeta portocalie să ocupe un loc pe podium.

Economia românească și „Oda bucuriei”

„Să privatizaţi tot!” Aceasta pare să fie deviza aplicată de Fondul Monetar Internaţional (FMI) pentru ţara noastră. Trist este că vindem tot pentru a continuă să ne îndatorim acestor cămătari care au ca scop principal „promovarea unei economii mondiale sănătoase, promovarea cooperării monetare internaționale, garantarea stabilității financiare, facilitarea comerțului internațional, contribuirea la un nivel înalt de ocupare a forței de muncă, la stabilitate economică și combaterea sărăciei”. Nimic din toate acestea nu prea par să se potrivească cu imaginea FMI în România.

Dezechilibrele economice pe care le-am contabilizat în ultimii ani, atrag atenţia că în ţara noastră încă nu există o piaţă funcţională. Exporturile şi investiţiile sunt încă deficitare, iar consumul, principalul motor al creşterii economice în ţara noastră (după standardele Uniunii Europene şi FMI!) nu este, deocamdată, funcţional. În timp ce marile puteri economice şi-au „rezervat” supremaţia în industrie, agricultură şi servicii,  României i s-a impus consumul.

O simplă radiografie ne arată că piaţa economică românească funcţionează astăzi pe datorie, iar în curând falimentul va fi cuvântul de ordine al unei economii condusă pe ultimul drum în acordurile „Odei bucuriei”.

Că FMI nu ştie nimic despre economia românească este evident. Problema gravă, pe care evităm să o punem pe tapet, este că nici „specialiştii” români care de vreo 20 de ani s-au perindat pe la Ministerul Economiei nu par să fi avut sau să aibă cunoştinţe temeinice despre economia României. Am pierdut prea multe fabrici, uzine sau combinate şi suprafeţe întregi de teren arabil au fost lăsate de izbelişte. Toţi aceştia, de la reprezentanţii FMI la specialiştii noştri, trăiesc într-o lume a lor, teoretică, despre economie. Nu înţeleg şi nici nu par dornici să înţeleagă mecanismele reale ale unei economii precum cea a României, care continuă să miroase a faliment.