Nici nu a fost bine reconfirmat Antonescu la şefia Partidului Naţional Liberal, că unii politicieni, atât de la putere, cât și din opoziție, au început să strănute, alergici fiind probabil. P.N.L. are însă şansa să continue drumul ascendent pe care, deși în compania Partidului Social Democrat, Crin Antonescu se străduieşte să îl impună. Știm sigur că astăzi nu va mai dezerta nimeni din partid, așa cum se întâmpla în urmă cu trei ani, întrucât P.N.L. se află la putere. Cei care au plecat, deși evident nu suportă parfumul de CRIN și-ar dori să revină, dar acest subiect impune o altă discuție. Pentru aceştia, deviza istorică a liberalilor a fost înlocuită cu mult mai actuala „pentru noi înşine”.

Preşedintele P.N.L. a declarat, după realegerea sa în funcţie la Congresul partidului, că are emoţii cauzate nu atât de recunoştinţa în faţa încrederii acordate, cât de gândul că este ultima oară când participă, cel puţin ca preşedinte al P.N.L., la un Congres al partidului. Altfel spus, a lăsat să se înțeleagă, pentru a fi apoi întrebat la ce s-a referit. „Nu am limitare la numărul de mandate, dar am avut în vedere faptul că în intervalul de până la următorul Congres, cel din 2016, vor fi alegeri prezidenţiale în 2014, pe care, dacă le voi câştiga, voi deveni preşedintele României, deci nu voi mai putea fi membru al P.N.L. şi cu atât mai puţin preşedinte”.

Istoric fiind, Crin Antonescu știe însă că până în 2014, în politica românească lucrurile ar putea lua o altă direcție, cel puțin trecutul ultimilor ani producând întotdeauna surprize, iar din istorie e bine să tragem învățămintele necesare. Poate așa se explică și subita orientare „național-liberală” a lui Klaus Iohannis. Dar cine știe? Cum scenariile politice din România sunt mai ceva decât cele de la premiile „Oscar” sau „Globul de Aur”, așteptăm cu nerăbdare să vedem cine, din politica românească, va primi „omulețul Gopo”. Până atunci însă la P.N.L. încă se poartă parfumul de CRIN.

În perioada 18-22 februarie 2013, Colegiul Național „Ecaterina Teodoroiu” din Târgu-Jiu a găzduit o serie de manifestări cultural-artistice la care au luat parte elevi și dascăli ai prestigiosului liceu gorjean. De la expoziții de fotografie și colocvii literare, la prezentări de carte și vizite de documentare, acțiunile s-au desfășurat sub genericul „Săptămâna culturii la C.N.E.T.”

Acțiunile culturale organizate de Colegiul Național „Ecaterina Teodoroiu” din Târgu-Jiu au debutat luni, 18 februarie 2013, la Muzeul Județean „Alexandru Ștefulescu”, unde a avut loc vernisajul expoziției de fotografie „Alb Negru” a Fotoclubului C.N.E.T. Au fost prezenţi la manifestare, elevi şi profesori, oameni de cultură, precum şi alţi invitaţi, cu toţii împărtăşind pasiunea pentru arta fotografică. Elevele Andreea Denisa Vlădulescu, Cristina Zgăbaia, Luiza Feroiu, Ana-Florina Mazăre, Luiza Ghigeanu, Adelina Gigă, Cristina Alexandra Ilinca, Ivona Garoafă, Andreea Popescu, Celia Constantin, Andreea Dinu şi Cristina Valentina Pietroi, reuşesc să transmită prin intermediul fotografiilor expuse o lume în alb şi negru, dar plină de forme şi texturi, cu un subsidiar reflexiv. Expoziția este în continuare deschisă vizitatorilor, până pe data de 28 februarie.

Manifestările au continuat și în ziua următoare, la Institutul Cultural Român – Filiala Oltenia, acolo unde s-au desfășurat Colocviile de literatură ale revistei „Portal-Măiastra”. Editată de neobositul cărturar şi valoros documentarist gorjean Zenovie Cârlugea, profesor de limba și literatura română la Colegiul Național „Ecaterina Teodoroiu”, publicația se bucură de aprecieri unanime la nivel național. Au participat în cadrul colocviilor literare ale revistei, scriitori gorjeni, oameni de cultură, alături de profesori și elevi pasionați de literatură. Din partea C.N.E.T. au participat, alături de prof. Zenovie Cârlugea, prof. Marinela Pârvulescu, prof. Daniel Murărița și elevele Andreea Denisa Vlădulescu și Diana Bîzoc.

Omagiu Ecaterinei Teodoroiu și lui Constantin Brâncuși

 Miercuri, 20 februarie 2013, elevii de la Colegiul Național „Ecaterina Teodoroiu” din Târgu-Jiu au primit vizita directorului Centrului Municipal de Cultură „Constantin Brâncuşi”, doamna Adina Andriţoiu, cea care le-a vorbit tinerilor, la aniversarea a 137 de ani de la nașterea marelui sculptor, despre Ansamblul Monumental „Calea Eroilor”. În cadrul acestei întâlnire au fost prezentate filme documentare și materiale informative elevilor din clasele a IX-a, a X-a și a XI-a, fiind avansată și propunerea unei colaborări directe pe perioada verii, pe bază de voluntariat, elevii urmând să ofere informații grupurilor de copii venite să viziteze Ansamblul Monumental „Calea Eroilor” de la Târgu-Jiu. Elevii de la Colegiul Național „Ecaterina Teodoroiu” din Târgu-Jiu și-au manifestat interesul față de acțiunea organizată de Centrul Municipal de Cultură „Constantin Brâncuşi”, organizând o expoziție de desene, intitulată „Omagiu marelui sculptor Constantin Brâncuși”,  (coordonator: prof. Mihaela Vulpe) și expoziția de fotografie „Idealități transcedentale” (autoare: Andreea Denisa Vlădulescu, cls. a XI-a).

Ziua de joi, a prilejuit elevilor întâlnirea cu trecutul Gorjului, istoric și pitoresc, printr-o vizită de documentare la Muzeul Județean „Alexandru Ștefulescu”, pentru ca săptămâna să se încheie cu o acțiune de evocare a Ecaterinei Teodoroiu, „eroina de la Jiu”. După lansarea cărții „Ecaterina Teodoroiu”, de la mijlocul lunii ianuarie, la Biblioteca Județeană „Christian Tell”, distinsului profesor Ion Mocioi a onorat și invitația Colegiului Național „Ecaterina Teodoroiu” de a prezenta liceenilor de aici monografia dedicată eroinei. Lucrarea a văzut lumina tiparului la Editura Academica Brâncuși din Târgu-Jiu la începutul acestui an, în care se împlinesc 119 ani de la nașterea Ecaterinei Teodoroiu. Au luat cuvântul, alături de autor, în prezența unui public numeros format din elevi și cadre didactice ale Colegiul Național „Ecaterina Teodoroiu”, prof. dr. Gheorghe Nichifor, președintele Filialei Gorj a Societății de Științe Istorice din România și prof. dr. Zenovie Cârlugea, președintele Societății de Științe Filologice din România – Filiala Gorj.

Vineri, 22 februarie 2013, Colegiul Național „Ecaterina Teodoroiu” din Târgu-Jiu a găzduit lansarea cărții „Ecaterina Teodoroiu”, a distinsului profesor Ion Mocioi, un neobosit cărturar şi valoros documentarist gorjean. După lansarea de la mijlocul lunii ianuarie, la Biblioteca Județeană „Christian Tell”, autorul a onorat și invitația Colegiului Național „Ecaterina Teodoroiu” de a prezenta liceenilor de aici monografia dedicată „eroinei de la Jiu”. Lucrarea a văzut lumina tiparului la Editura Academica Brâncuși din Târgu-Jiu la începutul acestui an, în care se împlinesc 119 ani de la nașterea Ecaterinei Teodoroiu.

Au luat cuvântul, alături de autor, în prezența unui public numeros format din elevi și cadre didactice ale Colegiul Național „Ecaterina Teodoroiu”, prof. dr. Gheorghe Nichifor, președintele Filialei Gorj a Societății de Științe Istorice din România și prof. dr. Zenovie Cârlugea, președintele Societății de Științe Filologice din România – Filiala Gorj.

„I-am redescoperit pașii – mărturisește autorul în Cuvântul înainte – prin munții Gorjului, pe dealurile și câmpiile Olteniei apărate de eroină cu arma în mână, am urmat traseele trenurilor în care a călătorit, rănită de dușman și îndurerată, până în inima Moldovei, am văzut câmpul de luptă unde-și îmbărbăta soldații, unde a căzut eroic, luminând ca o torță victoria sigură a românilor. Pământul țării poartă ecoul surd al pașilor ei și mustește din sângele-i fierbinte vărsat pentru nemurirea neamului întreg. Să nu uitați nicicând, copii ai țării, fata mândră a plaiurilor române!”

Reeditată, cartea „Ecaterina Teodoroiu” prezintă cititorilor, cercetători, istorici sau simpli iubitori ai trecutului, viața și activitatea militară a „eroinei de la Jiu”, beneficiind de numeroase ilustrații, unele inedite, precum și informații noi, pe care profesorul Ion Mocioi le-a cules în ultimii ani.

Îi mulțumim pentru onoarea de a găzdui acest eveniment editorial la Colegiul Național „Ecaterina Teodoroiu” și îl asigurăm de întreaga noastră prețuire. 

Cândva, Căile Ferate Române erau considerate, pe drept cuvânt, a doua armată a ţării, datorită numărului mare, peste 250.000 de salariaţi, a unităţii şi disciplinei exemplare. Existau numeroase şcoli de pregătire profesională în domeniul căilor ferate, de la şcoli profesionale şi grupuri şcolare la şcoli postliceale, baze sportive, case de cultură, cinematografe, hoteluri şi chiar spitale destinate personalului feroviar.

 După 1998, datorită reducerii drastice a volumului de activitate, a numirii în funcţii de decizie şi răspundere, a unor persoane incompetente, pe criterii politice, situaţia căilor ferate s-a înrăutăţit, ajungându-se la separarea în companii şi societăţi, iar astăzi la vânzare.

În urmă cu trei ani, ministrul Radu Berceanu ne liniştea în privinţa privatizării C.F.R. Marfă, care societate chipurile nu era de vânzare, ci putea fi redresată. Nu era de vânzare atunci, ne grăbeam noi să-i răspundem tot într-un editorial, ci mai târziu, după doi – trei ani când „poate va trece pe profit” sau se va alege praful definitiv. Şi am avut dreptate. Între timp  Ministerul Transporturilor s-a ocupat atât de bine de „redresarea societăţii”, încât nu a mai rămas mult până să fie tras pe „linie moartă” transportul efectuat pe calea ferată de C.F.R. Marfă. Motivul? Preţul privatizării, care a devenit unul derizoriu desigur. Chiar şi duse la fier vechi jumătate din numărul vagoanelor, deţinute de această societate, tot se depăşeşte preţul estimat pentru privatizare.

Într-o ţară normală, transporturile grele se fac pe calea ferată. La noi şoselele sunt conştient distruse cu tiruri supratonate şi nimeni de la acest minister nu se sesizează. Mai tragem de timp până nu mai rămâne nimic, nici din drumurile naţionale, nici din C.F.R. Marfă. Astăzi oricum pe calea ferată circulă tot mai multe companii private care au muşcat din cota de piaţă a C.F.R. Marfă, fără ca aceasta să mai poată rezista concurenţei. La ce se pricep deci, cel mai bine, atât cei care au condus, dar şi cei care conduc astăzi România? La distrus. După privatizarea C.F.R. Marfă oricum ar trebui şi Ministerul Transporturilor desfiinţat. Dacă statul nu mai are nimic, la ce mai trebuie minister?

Miercuri, 20 februarie 2013, elevii de la Colegiul Național „Ecaterina Teodoroiu” din Târgu-Jiu au primit vizita directorului Centrului Municipal de Cultură „Constantin Brâncuşi”, doamna Adina Andriţoiu, cea care le-a vorbit tinerilor, la aniversarea a 137 de ani de la nașterea marelui sculptor, despre Ansamblul Monumental „Calea Eroilor”.

În cadrul acestei întâlnire au fost prezentate filme documentare și materiale informative elevilor din clasele a IX-a, a X-a și a XI-a, fiind avansată și propunerea unei colaborări directe pe perioada verii, pe bază de voluntariat, elevii urmând să ofere informații grupurilor de copii venite să viziteze Ansamblul Monumental „Calea Eroilor” de la Târgu-Jiu.

„Începând din luna februarie, – a declarat doamna director Adina Andrițoiu –  Centrul Municipal de Cultură „Constantin Brâncuşi” derulează, în cadrul ofertei sale educaționale, o serie de acțiuni comune cu Inspectoratul Şcolar Județean Gorj, constând în susținerea de comunicări culturale despre viața și opera lui Constantin Brâncuși. Prelegerile vor avea loc în cadrul orelor de dirigenție, de cultură civică, de artă plastică sau a disciplinelor facultative, din şcolile şi liceele municipiul Târgu-Jiu și județului Gorj. Pe tot parcursul acestui program, elevii vor fi asistați de personalul CMCCB, la finele acestuia elevi având posibilitatea de a-și alege un parcurs profesional în domeniul turismului, marketingului și promovării.”

 Elevii de la Colegiul Național „Ecaterina Teodoroiu” din Târgu-Jiu și-au manifestat interesul față de acțiunea organizată de Centrul Municipal de Cultură „Constantin Brâncuşi”, organizând o expoziție de desene, intitulată „Omagiu marelui sculptor Constantin Brâncuși”,  (coordonator: prof. Mihaela Vulpe) și expoziția de fotografie „Idealități transcedentale” (autoare: Andreea Denisa Vlădulescu, cls. a XI-a).

„În perioada 19 februarie – 16 martie 2013, ca în fiecare an, – ne-a mărturisit prof. Mihaela Vulpe la sfârșitul acțiunii – orașul nostru își deschide porțile, printr-o serie de manifestări dedicate sculptorului Constantin Brancuși, născut în Hobița Gorjului și desăvârșit ca artist la Paris. Firesc și în cadrul Colegiului Național „Ecaterina Teodoroiu”, elevii au organizat o expoziție artistică intitulată „Omagiu marelui sculptor Constantin Brâncuși”, ce se încadrează în șirul manifestărilor omagiale anuale „Brâncușiana”. Lucrările expuse sunt variate, de la reproduceri de artă până la compoziții abstracte, de factură stilistică variată și genuri artistice diferite, folosindu-se tehnici diferite de lucru, de la desen în creion la pictură. Lucrările degajă bucurie, ne îndeamnă să gândim pozitiv și să ne amintim că memoria marelui artist a fost, este şi va fi mereu vie, în rândul elevilor.”

La rândul ei, eleva Andreea Denisa Vlădulescu, autoare a expoziției de fotografie „Idealități transcedentale” ne-a declarat că prin lucrările sale a încercat să surprindă filosofia transcedentală a operei brâncușiene de la Târgu-Jiu: „Pentru mine, Constantin Brâncuşi nu este doar sculptorul… În urmă cu ceva timp am văzut o parte din fotografiile operelor sale, realizate chiar de artist. Am aflat apoi cum lui Brâncuşi îi plăcea să îşi fotografieze singur sculpturile şi cred că nimeni nu a reuşit vreodată să le transpună din spaţiul tridimensional în planul fotografiei, mai bine decât acesta. Impresionată fiind de fotografiile sale, am luat aparatul de fotografiat şi am mers în parc. Sculpturile sale de piatră emanau o căldură stranie. Am început să fotografiez… un cadru, două, trei… Simţeam că nu mă pot opri. Erau sculpturile sale forme ale timpului, ale unei tăceri de piatră, ale unui gând metalic, emanând energie transcedentală.”  

De curând a văzut lumina tiparului, în condiţii grafice deosebite, primul număr al Revistei jurnal „Incognito” editată de elevii clasei a X-a H, profilul filologie, de la Colegiul Naţional „Ecaterina Teodoroiu”, cu sprijinul Asociaţiei Culturale „Semn” – Târgu-Jiu. Publicaţia se alătură revistei literare  „Studium”, revistei de istorie „Historia C.N.E.T.” şi revistei de geografie şi turism „Terra C.N.E.T.”, fiind aşadar cel de-al patrulea periodic editat de elevii şi cadrele didactice de la prestigiosul liceu gorjean.

Revista jurnal „Incognito” reprezintă un proiect realizat la disciplina „Educaţie antreprenorială” (capitolul Resurse necesare derulării unei afaceri), fiind coordonată de prof. Daniel Murăriţa, alături de o echipă redacţională din care fac parte elevii: Maria Manuela Firu (redactor şef), Andreea Daniela Geonea (cultură generală), Ana-Maria Ioniţoiu (eseu), Elena Andrada Gîra (poesis), Roxana Cojocărescu (interviu), Mihai Adrian Zamfir şi Cristian Văduva (tineri şi faze), Laura Alexandra Mutulescu (tehnoredactare, corectură şi grafică). Reţin atenţiei din cele 114 pagini, în formatul A5, articole, eseuri, poezii, gânduri şi impresii ale elevilor, informaţii diverse, adecvat ilustrate şi atent selectate de către colegiul de redacţie.

În deschiderea acestui prim număr al Revistei jurnal „Incognito”, semnalăm articolul semnat de Redacţia publicaţiei, sugestiv intitulat „De ce?” – „(…) Din zi în zi suntem tot mai mult, „victimele” unui proces de maturizare ce ne bucură şi ne face să simţim că a cunoaşte întreg „lotul omenesc” nu rămâne la stagiul de „voinţă” şi atât. Poate avem gânduri măreţe pentru nişte elevi ce tocmai au început să cunoască „diversitatea lucrurilor”, dar pe noi aceste gânduri ne fac fericiţi şi ne dau speranţa de mai dori şi mâine..”.

Felicităm demersul elevilor clasei a X-a H de la Colegiul Naţional „Ecaterina Teodoroiu”, profilul filologie, al profesorului Daniel Murăriţa, şi le urăm cât mai multe numere, la fel de reuşite, ale acestei publicaţii.

Cui foloseşte regionalizarea şi cum va ajuta aceasta la creşterea economică a României, sunt doar două din întrebările la care de vreo săptămână tot căutăm răspunsuri mulţumitoare. Rezultatul? Văicăreli din partea etnicilor maghiari care evident, prin „regionalizare”, înţeleg / vor „autonomie”, dar şi nemulţumirea unor  importanţi lideri locali din toate cele opt regiuni.

Din punct de vedere economic, sunt voci care afirmă că regionalizarea va ajuta ţara noastră la absorţia de fonduri europene şi atragerea de investiţii. Mai mult, organizarea administrativă este necesară, pentru că evoluţia pe care o avem de la ultima regionalizare, din timpul lui Ceauşescu, arată un lucru foarte grav: disparităţile dintre regiuni s-au păstrat. Numai că acestea nu sunt lucruri noi, neştiute. Regionalizarea nu se poate face pe genunchi, e datoria celor care o propun să vină cu o analiză de impact detaliată.

În prezent există nişte programe europene care sunt deja aprobate pe sectoare mai ales în infrastructură, în energie, sectoare care ţin de legături intrajudeţene. Aceste legături intrajudeţene vor deveni legături intra-regiuni. Ori din acest punct de vedere vor fi dificultăţi cu finanţarea în continuare a acestor programe şi cu punerea lor în practică, pentru că sistemul de referinţă şi monitorizare a banilor europeni se va schimba.

Nu ştim sigur dacă cei din Guvern au studiat foarte bine consecinţele acestei împărţiri a României pe regiuni, pentru că se impun foarte urgent măsuri de natură fiscală, bugetară, a pieţei muncii, şi toate acestea, pentru a pregăti o dezvoltare în viitor. Concluzia nu este însă una doar de ordin economic. Măsura de reorganizare este necesară, dar nu se poate face doar prin voinţă politică. Ea trebuie să aibă în spate o judecată economică, sociologică, antropologică foarte serioasă, pentru că avem în atenţie mai mulţi factori – regionalizare înseamnă economie, societate, politică, cultură, tradiţie şi religie chiar.

www.historicagorj.wordpress.com

Sâmbătă, 9 februarie 2013, Colegiul Naţional „Ecaterina Teodoroiu” din Târgu-Jiu a găzduit etapa judeţeană a Concursului Naţional „Istorie şi societate în dimensiune virtuală”. La concurs au participat elevi gorjeni, pasionaţi de istorie, ştiinţe socio-umane şi informatică.

Lansat în anul 2004 la Iaşi şi ajuns anul acesta la ediţia a VIII-a, Concursul Naţional „Istorie şi societate în dimensiune virtuală” se adresează elevilor cu aptitudini, înclinaţii şi interese deosebite în domeniul istoriei, ştiinţelor socio-umane şi informaticii. El are drept scop realizarea unor materiale cu ajutorul computerului pe teme de istorie (istoria românilor sau istorie universală) şi ştiinţe socio-umane (educaţie civică, cultură civică, logică, argumentare și comunicare, psihologie, sociologie, economie, filosofie, educaţie antreprenorială, studii sociale). Materialele pot fi realizate, la alegere, fie sub forma unor „Pagini Web”, fie sub forma unor „SOFT-uri educaţionale”, adresându-se elevilor de liceu.

Elevi pasionaţi de istorie, ştiinţe socio-umane şi informatică

Organizat de către Inspectoratul Şcolar Judeţean Gorj, concursul s-a bucurat de prezenţa mai multor elevi de la Colegiul Naţional „George Coşbuc” din Motru, Colegiul Economic „Virgil Madgearu”, Colegiul Naţional „Spiru Haret” şi  Colegiul Naţional „Ecaterina Teodoroiu” din Târgu-Jiu. Elevilor şi profesorilor coordonatori le-au fost alături inspectorul şcolar general, prof. Ion Işfan, inspectorul şcolar de istorie şi ştiinţe socio-umane, prof. Dorina Nichifor şi inspectorul şcolar prof. Marius Staicu.

Vizând domenii foarte diferite, între care multă vreme s-a crezut că nu există nicio legătură, concursul a căpătat un mare prestigiu în rândurile competiţiilor de acest gen între elevi, bucurându-se de o participare numeroasă şi de o calitate deosebită a proiectelor prezentate de elevi.

Vor reprezenta Gorjul la faza naţională a concursului, elevii: Drăghici Robert de la Colegiul Naţional „George Coşbuc” din Motru (secţiunea istorie) şi Roxana Crăciun de la Colegiul Naţional „Ecaterina Teodoroiu” din Târgu-Jiu (secţiunea socio-umane).

La ultima vizită în România, oficialii F.M.I. şi-a exprimat opinia despre situaţia economică a ţării ca fiind la „recuperare intensivă”. Acestora fie le arde de glume, fie ne cred proşti, asta pentru a nu cita vorbele preşedintelui Băsescu referitoare la produsele şcolii româneşti. Despre ce economie vorbim în România? Rămăşiţele economiei au dispărut cu desăvârşire în momentul când ţara noastră a fost integrată în Uniunea Europeană şi pe foarte multe uşi a început să apară scris cu majuscule faliment. Sau asta înţeleg marile puteri ale U.E. prin recuperare intensivă a economiei în ţări precum România?
Multe din proiectele de relansare economică a României, sunt în continuare puse sub semnul întrebării. Se ştie cum sunt dirijate fondurile externe şi ce comisioane se primesc. Trebuie menţionat şi felul în care se „exersează” politica economică în România: ca să priceapă toţi – ne vindem în continuare ţara pe nimic.
Adăugăm la aceasta nivelul de trai al celor mai mulţi dintre români, care vine să confirme situaţia economică precară în care România s-a afundat în urmă cu trei-patru ani şi din care încearcă acum cu disperare să iasă. Este drept nu mai avem multe restructurări, dar salariile au rămas la fel de mici, au crescut impozitele şi s-au scumpit unele produse de bază, suficient cât să creeze nemulţumiri în rândul populaţiei. S-au promis multe în ultima campanie electorală, iar deocamdată realizările sunt puţine.
Dacă analizăm mai atent situaţia României astăzi, vom remarca faptul că în realitate ţara noastră se află în continuare într-o perioadă de tranziţie târzie. Acest lucru este quasi–unanim acceptat de istorici, analişti, economişti, unii politicieni, sau de opinia publică românească. Nefericita situaţie a crizei economice ne-a adâncit însă în tranziţie, dacă nu cumva ne-a reîntors de unde plecaserăm acum câteva decenii.