„Lumini. Umbre. Ipostaze”

expo afis

Biblioteca Judeţeană „Christian Tell” din Târgu-Jiu va găzdui în perioada 5-12 februarie 2013, o nouă expoziţie de fotografie a Fotoclubului C.N.E.T. din cadrul Colegiului Naţional „Ecaterina Teodoroiu”. Este vorba despre Adelina Gigă, elevă în clasa a X-a, cea care propune iubitorilor de fotografie din Târgu-Jiu expoziţia intitulată: „Lumini. Umbre. Ipostaze”.

Adelina Gigă nu se rezumă doar la a fotografia ipostaze, ci transmite prin lumini şi umbre, asemenea unui cod nescris, un univers al recursului la imagine. Este în fiecare din fotografiile expuse un mesaj ancorat în existenţialismul formelor. Expoziţia Adelinei încântă privitorul şi naşte în subsidiar reflecţii.

prof. Andrei Popete-Pătraşcu

Lipsesc condiţiile pentru economie

În urmă cu trei ani, România semna acordul stand-by cu Fondul Monetar Internaţional, aceasta şi pentru că lipseau adevăraţii specialişti iar pentru cămătarii de la F.M.I. a fost floare la ureche să convingă de necesitatea unui împrumut. Nu ştim sigur dacă astăzi aceşti specialişti au apărut, o certitudine fiind însă datoria pe care ţara noastră a contabilizat-o atunci şi pe care încercăm să o acoperim.

Apoi să nu uităm încă vreo două-trei amănunte. Am constatat cum din aderarea României la Uniunea Europeană, agricultura şi industria au avut cel mai mult de suferit, în timp ce sectorul financiar-bancar, serviciile şi turismul au continuat politica aceluiaşi pe loc repaus. Ţara noastră nu era evident pregătită din punct de vedere economic să adere la Uniunea Europeană, iar criza a făcut ca această situaţie să adâncească lipsurile şi insuficienţele. O simplă radiografie ne arată că piaţa economică românească, de carton de altfel, nu este capabilă să devină funcţională prea curând, deşi a beneficiat în ultimul timp de serioase tratamente… cosmetice.

Dezechilibrele economice pe care le-am contabilizat în ultimii ani atrag atenţia că în România există o piaţă nefuncţională. Exporturile şi investiţiile sunt încă deficitare, iar consumul, principalul motor al creşterii economice în România nu este, deocamdată, funcţional. 

Fie că ne place sau nu, România continuă să funcţioneze pe datorie. Norocul nostră că avem mentalitate de „supravieţuitori” conform opiniilor specialiştilor europeni, românii posedând „tehnici de supravieţuire dezvoltate în timpul crizelor epocii Ceauşescu”. Doar că românii de a astăzi nu mai seamănă cu românii de atunci, economia de atunci nu mai seamănă cu economia de azi, după cum nici leul românesc nu mai este ce-a fost odată. Să nu uităm că pentru menţinerea solidităţii unei monede contribuie stabilitatea politică, balanţa comercială activă şi o permanentă expansiune economică. În peisajul economic actual al României aceste condiţii esenţiale lipsesc cu desăvârşire, iar datoria externă cotinuă să crească.    

„Intelligence”, o revistă despre pericolele lumii contemporane

La sfârșitul anului trecut a apărut un nou umăr al revistei „Intelligence”, publicaţie a Serviciului Român de Informaţii. Editată în condiții grafice de excepție, revista cuprinde analize ale sistemelor informatice, resurselor financiare, securităţii naţionale dar şi un interviu cu Liviu Mihaiu.

Reținem din ultimul număr al revistei amintite și două fotoreportaje care se concentrează pe activitatea publicistică a directorului SRI, George Cristian Maior. Acesta a participat la două evenimente culturale importante: în septembrie 2012, George Cristian Maior a fost prezent la Săptămâna de Carte de la Biblioteca Centrală Universitară Carol I, unde a fost lansată cartea „Cunoaşterea strategică în zona extinsă a Mării Negre”, publicaţie la care este coordonator, împreună cu Sergei Konoplyov; 23 noiembrie 2012, în cadrul târgului de carte „Gaudeamus”, directorul SRI şi-a lansat ediţia a II-a a cărţii „NOUL ALIAT – Regândirea politicii de apărare a României la începutul secolului XXI”. Tot în cadrul târgului de carte a avut loc și lansarea cărţii „Eminenţa Sa. Cardinalul Richelieu şi ascensiunea Franţei”, a cărei prefaţă şi traducere îi aparţin lui George Cristian Maior.
Revista, în ansamblul ei, este o lectură captivantă. Dintre subiectele interesante abordate mai amintim: “Viruşii – risc şi ameninţare asupra sistemelor informatice”, “Măsura de declarare a unui cetăţean străin ca persoană indezirabilă în România – măsură de prevenire a ameninţărilor la adresa securităţii naţionale”, “Condiţia intelligence-ca-ştiinţă”, “Analistul de securitate naţională. Elaborarea informaţiilor care conturează viitorul”, “Generarea de scenarii – metoda analitică utilizată în intelligence-ul contemporan”, “Femeia – terorism versus antiterorism”, “Capitalul intelectual – resursa cheie pentru extinderea inteligenţei organizaţionale”, “Cârtiţele – agenţii din interiorul serviciilor de intelligence”ș.a.

La vremuri noi, nimic nou

Traian Băsescu a vorbit din nou românilor în aceste zile. Ne-am obişnuit ca acesta să facă declaraţii doar atunci când există un anumit fel de circumstanţe, iar evenimentele ultimelor zile l-au determinat să reapară în faţa românilor. Uitând parcă de recomandarea ce o făcea în urmă cu trei ani, astăzi în discursul său preşedintele ne spune că în Algeria au murit oameni nevinovaţi. Este vorba desigur despre cei doi români ucişi de către terorişti pe o platformă de gaze din nordul Africii. Despre cum aceşti doi români şi-au făcut cruce înainte de a pleca la muncă în Algeria, sau cum şi-au privit copiii în ochi pentru ultima oară, fără să ştie ce va urma, Traian Băsescu evită să vorbească. Cine îi îndemna pe cetăţenii români să plece în străinătate la muncă?

Ne-am obişnuit însă ca oameni şi instituţii ale statului să caute mereu vina altora pentru propriile neîmpliniri sau eşecuri, încât nimic nu pare nou, la vremuri noi. Să mai spunem că acest an a debutat altfel decât unii dintre români s-ar fi aşteptat. Taxele şi impozitele nu s-au diminuat, pensionarii nu au primit ceea ce li s-a promis, iar bugetul pe anul 2013, cu foarte multe semne de întrebare, arată altfel decât se estima.

Cum se prezintă însă în cifre noul buget al unora dintre instituţiile statului român şi cum a împărţit premierul Ponta banii? Administraţia Prezidenţială (+15,82%), Curtea Constituţională (+18,75%), Consiliul Concurenţei (+69,36%), SPP (+42%). Alături de acestea avem Ministerele Finanţelor, Apărării, Sănătăţii şi Transporturilor care se numără printre instituţiile ale căror buget va creşte în 2013 cu peste 15 procente. Ceea ce nu reuşim să înţelegem este cum anume la Camera Deputaţilor se doreşte scăderea cheltuielilor, însă bugetul alocat pentru nou an creşte cu aproximativ 10 procente. Reiau răspunsul unei întrebări mai vechi, afirmând că avem nevoie de un preşedinte şi un guvern care să îşi onoreze promisiunile.

Efigii ale culturii gorjene: „Revista Jiului de Sus”

În prag de An Nou a văzut lumina tiparului, sub egida Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj, în condiţii grafice deosebite şi cu un bogat sumar, una dintre efigiile publicaţiilor de cultură din Gorj, „Revista Jiului de Sus”.

De fiecare dată cu o formulă grafică excelentă şi un sumar din cele mai bogate şi variate, aureolând imaginea unei reviste cu un binemeritat prestigiu câştigat, prin ţinuta pe care o impune, profilul „Jiului de Sus” este cel al unei publicaţii culturale cu un spectru larg de preocupări, nu multe fiind revistele de cultură din Gorj al căror sumar să cuprindă grupaje tematice, prin organizarea structurală a conţinutului (Gorjul literar, Gorjul artistic, Gorjul tradiţional, Pro Memoria, Gorjul folcloric sau Gorjul editorial) şi segmente dedicate cercetării ştiinţifice, de conservare şi promovare a culturii tradiţionale, prin articole şi studii care impun această revistă la nivel naţional.

Este desigur meritul principalilor truditori ai acestei publicaţii culturale de înaltă ţinută, a directorului fondator, neobositul cărturar şi valoros om de cultură gorjean Ion Cepoi şi a redactorului şef, distinsul poet şi publicist Viorel Surdoiu.

O revistă a Gorjului cultural „de ieri” şi „de azi”

Este „Revista Jiului de Sus” imaginea dacă vreţi a performanţei ultimelor ani ai unei instituţii culturale care „indiferent de vremuri şi de oameni, şi-a lăsat nealterată identitatea funcţională: aceea de a cerceta, conserva şi promova tradiţiile culturale specifice Gorjului”, aşa cum mărturiseşte în chiar paginile revistei, într-un amplu editorial intitulat „Centrului Judeţean pentru Conservarea  şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj – 45 ani în slujba tradiţiilor culturale ale Gorjului”, scriitorul Ion Cepoi.

Sunt cele 100 de pagini ale publicaţiei, adevărat tezaur în imagini şi gânduri, dar mai ales fapte ale celor care trudesc pentru conservarea şi promovarea tradiţiilor culturale, dar nu numai, din Gorj. Găsim în paginile „Revistei Jiului de Sus” relatări şi mărturii despre multele manifestări deja  „tradiţionale” desfăşurate anual sub egida prestigiosului Centru Judeţean pentru Conservarea  şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj, „întâmplări” fericite care promovează şi pun în valoare Gorjul contemporan, festivaluri, tabere de sculptură sau cercetare etnofolclorică, târguri ale meşterilor populari, saloane şi expoziţii de artă, lansări de carte, personalităţi care au marcat Gorjul cultural de-a lungul timpului

Pentru toate acestea, dar şi pentru bogată „Agenda Culturală” propusă pentru anul 2013, se cuvine să ne arătăm întreaga gratitudine şi aleasa preţuire pentru truda şi profesionalismul actualei echipe a Centrului Judeţean pentru Conservarea  şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj.  

revista jiului de sus

De ce are nevoie România astăzi?

Atunci când domnul Traian Băsescu le promitea românilor că va fi un preşedinte jucător, din lipsă de cultură politică, aceştia au închis ochii şi au votat. Dacă România ar fi fost însă o republică prezidenţială, da! Traian Băsescu ar fi putut juca după cum fluiera tot el, când vroia şi nu doar a pagubă aşa cum a făcut-o în ultimii ani. Era concomitent şeful statului şi al guvernului. Nu mai avea nevoie de premieri de hârtie, precum Emil Boc sau M.R. Ungureanu, iar astăzi de Victor Ponta, cel care însă a promis redresarea României, o ţară a tuturor posibilităţilor şi care iată începe să dea semne de însănătoşire. Să precizăm însă că acest ultim aspect nu este meritul preşedintelui jucător şi nici nu poate să îl asume.

Astăzi, preşedintele jucător se vrea însă antrenor. Şi nu orice antrenor: „Eu sunt preşedinte pentru toţi. Şi pentru cei buni şi pentru cei răi, şi pentru cei cu principii şi pentru cei fără principii, şi pentru cei angajaţi politic şi pentru cei neangajaţi politic”. Vivat domnule preşedinte, i-am replica, dacă nenea Iancu ar mai fi astăzi printre noi, dar preşedintele ăsta care mai nou se vrea antrenor, remarcând progresele care încep să se evidenţieze, ar trebui să vegheze poate mai mult asupra clasei politice, lasând Guvernul să îşi facă treaba la modul responsabil.

România, ţara tuturor posibilităţilor, s-a vândut ieftin, pe bani puţini, atârnând pe talerul unei balanţe ridicol de măsluite, în care totul era de vânzare. Mai puţin iluziile, acestea oferindu-se gratis odată la patru ani, sau după caz, la cinci. S-a vândut flota naţională, s-au vândut societăţi (industriale, comerciale) pe nimic, doar-doar companiile mari vor veni să investească aici, s-a vândut chiar şi pământ românesc. Negustorii nu au tocmit, nu au negociat, doar au vândut. Desigur, aproape totul pe doi bani, ca să nu ieşim din tipar. Pentru ca semnele de însănătoşire a României să fie evidente ar trebui să se înceapă cu acest prim capitol, iar ţara asta, să nu mai fie de vânzare, nici ieftin, nici scump. Treptat se poate relansa şi industria şi agricultura, iar oportunităţile economice să reapară. Pentru toate acestea e însă nevoie, nu de un preşedinte jucător, sau arbitru, ci de un Guvern care să îşi onoreze promisiunile. 

„Impact în Gorj”: 14 ianuarie, o zi importantă în istoria Gorjului

Târgujienii şi-au amintit ieri de eroina lor Ecaterina Teodoroiu, aniversând 119 ani de la naşterea ei. Manifestările omagiale dedicate împlinirii a 119 ani de la naşterea Eroinei de la Jiu, au debutat la Biblioteca Judeţeană „Christian Tell”, iar apoi, treptat, manifestările s-au mutat la casa memorială a eroinei de la Jiu, păstrând acelaşi aer comemorativ.

În prezenţa unui public numeros, manifestările omagiale dedicate împlinirii a 119 ani de la naşterea Eroinei de la Jiu, au debutat la Biblioteca Judeţeană „Christian Tell”, prin lansarea cărţii „Ecaterina Teodoroiu”, sub egida Editurii Academica Brâncuşi. Gazda evenimentului, profesorul Ion Mocioi, un neobosit cărturar şi valoros documentarist gorjean, autor al valoroasei monografii închinate Ecaterinei Teodoroiu a primit aprecierile tuturor celor prezenţi, târgujieni iubitori ai trecutului, membri ai Asociaţiei Documentariştilor Gorjeni „Al. Doru Şerban”, elevi ai Colegiului Naţional „Ecaterina Teodoroiu”.

Au vorbit despre lucrare şi autorul acesteia, doamna Olimpia Bratu, director al Bibliotecii Judeţene „Christian Tell”, doamna viceprimar Iulia Vână, domnii Ion Popescu-Brădiceni şi Victor Troacă. Cei prezenţi la evenimentul desfăşurat în Sala de lectură „Mihai Eminescu” a Bibliotecii Judeţene au putut viziona şi o serie de videoproiecţii documentare realizate de membrii Cercului Cultul Eroilor „Ecaterina Teodoroiu”, condus de prof. Andrei Popete-Pătraşcu de la Colegiul Naţional „Ecaterina Teodoroiu” din Târgu-Jiu.  

În aceeaşi zi, curtea Casei Memoriale „Ecaterina Teodoroiu” a fost plină de elevi ai colegiului ce poartă numele eroinei de la Jiu şi membri ai Cercului Cultul Eroilor „Ecaterina Teodoroiu” din Târgu-Jiu. Le-au fost alături, din partea Muzeului Judeţean „Alexandru Ştefulescu”, domnul Valentin Pătraşcu şi publicitul Dorin Brozbă, cel care în urmă cu trei ani lansa o altă lucrare dedicată Ecaterinei Teodoroiu, intitulată „Cătălina, eroina de la Jii”.

Dimplome de onoare pentru familia eroinei

În după-amiaza zilei de 14 ianuarie, Societatea de Ştiinţe Istorice din România – Filiala Gorj a organizat la Colegiul Naţional „Ecaterina Teodoroiu” din Târgu-Jiu sesiunea de comunicări sub genericul „Omagiu Eroinei de la Jiu”, sub coordonarea profesorilor Andrei Popete-Pătraşcu şi Adriana-Simona Peptan. Cu acest prilej, prof. dr. Gheorghe Nichifor a lansat iniţiativa amplasării unui bust al Ecaterinei Teodoroiu în faţa colegiului ce poartă efigia eroinei. Societatea de Ştiinţe Istorice din România – Filiala Gorj a conferit şi două diplome de onoare, doamnelor Ioana Moruşi (nepoată) şi Sabina Lupu (strănepoată) urmaşe ale eroinei Ecaterina Teodoroiu, „în semn de preţuire pentru întreaga activitate desfăşurată de-a lungul timpului, păstrând vie memoria Eroinei de la Jiu pentru generaţiile de azi şi de mâine”.

Andrei Popete-Pătraşcu: Eroina de la Jiu este pilda jertfei supreme

Prezent alături de elevii săi la manifestările dedicate aniversării a 119 ani de la naşterea eroinei Ecaterina Tedoroiu profesorul de istorie Andrei Popete-Pătraşcu ne-a declarat: „Eroina de la Jiu, aşa cum i s-a spus Ecaterinei Teodoroiu, este pilda jertfei supreme. Dovada vie că memoria sa va dăinui pe mai departe pe meleagurile Gorjului sunt şi acţiunile organizate în aceste zile de diverse instituţii locale: lansări de carte, precum cea a distinsului profesor Ion Mocioi, videoproiecţii documentare realizate de membrii Cercului Cultul Eroilor „Ecaterina Teodoroiu”, vizitarea Casei Memoriale „Ecaterina Teodoroiu”, evocări omagiale sau sesiuni de comunicări. Despre Ecaterina Teodoroiu s-au scris cărţi, studii şi articole, dar nimic din toate acestea nu pot reda la adevărata dimensiune spiritul său de sacrificiu şi jertfă.”

 Denisa Oprişor, în „Impact în Gorj”

Manifestări omagiale la aniversarea a 119 ani de la naşterea Ecaterinei Teodoroiu

Luni, 14 ianuarie 2013, târgujienii şi-au adus omagiul cuvenit Eroinei Ecaterina Teodoroiu, aniversând 119 ani de la naşterea celei despre care generalul francez Berthelot mărturisea în semn de pioasă preţuire, la sfârşitul Primului Război Mondial, că este „imaginea vie a credinţei în destinele unui mare popor”.

Manifestările omagiale dedicate împlinirii a 119 ani de la naşterea Eroinei de la Jiu, au debutat la Biblioteca Judeţeană „Christian Tell”, prin lansarea cărţii „Ecaterina Teodoroiu”, a distinsului profesorul Ion Mocioi, un neobosit cărturar şi valoros documentarist gorjean. Lucrarea s-a bucurat de aprecierea tuturor celor prezenţi, târgujieni iubitori ai trecutului şi istoriei Gorjului, membri ai Asociaţiei Documentariştilor Gorjeni „Al. Doru Şerban” şi elevi ai Colegiului Naţional „Ecaterina Teodoroiu”. Au luat cuvântul, alături de autor, doamna Olimpia Bratu, director al Bibliotecii Judeţene „Christian Tell”, doamna viceprimar Iulia Vână, domnii Ion Popescu-Brădiceni şi Victor Troacă. Cei prezenţi la eveniment au vizionat şi o serie de videoproiecţii documentare despre „Eroina de la Jiu” realizate de membrii Cercului Cultul Eroilor „Ecaterina Teodoroiu” din cadrul Colegiului Naţional cu acelaşi nume din Târgu-Jiu.

În aceeaşi zi, la Casa Memorială „Ecaterina Teodoroiu”, Muzeul Judeţean „Alexandru Ştefulescu” a organizat o altă acţiune omagială dedicată aniversării a 119 ani de la naşterea eroinei, alături de elevii aceluiaşi colegiu târgujian şi membri ai Cercului Cultul Eroilor „Ecaterina Teodoroiu”. Au fost prezenţi la manifestare tânărul istoric Valentin Pătraşcu şi publicitul Dorin Brozbă, cel care în urmă cu trei ani lansa o lucrare dedicată aceleeaşi Ecaterina Teodoroiu, intitulată „Cătălina, eroina de la Jii”.

Omagiu „Eroinei de la Jiu”

Complexului de manifestări omagiale s-a adăugat şi Sesiunea de comunicări desfăşurată la Colegiul Naţional „Ecaterina Teodoroiu” din Târgu-Jiu, sub egida Societăţii de Ştiinţe Istorice din România – Filiala Gorj. Cu acest prilej, prof. dr. Gheorghe Nichifor, preşedinte al S.Ş.I.R. Gorj, a lansat iniţiativa amplasării unui bust al Ecaterinei Teodoroiu în faţa colegiului ce poartă numele eroinei şi a oferit diplome de onoare, doamnelor Ioana Moruşi (nepoată) şi Sabina Lupu (strănepoată) urmaşe ale eroinei Ecaterina Teodoroiu, „în semn de preţuire pentru întreaga activitate desfăşurată de-a lungul timpului, păstrând vie memoria Eroinei de la Jiu pentru generaţiile de azi şi de mâine”.

Gorjeanul: Ziua Naţională a Fotografiei, la Târgu-Jiu

11 ianuarie 2013 este o zi ca oricare alta pentru majoritatea, însă o zi specială pentru fotografii, fotografi şi cei pasionaţi de acest subiect. În România se sărbătoreşte începând cu anul 2012, Ziua Naţională a Artei Fotografice. Şi la Târgu-Jiu această zi va fi aniversată prin organizarea mai multor acţiuni de către membrii Fotoclubului C.N.E.T.

Ziua de 11 ianuarie nu a fost aleasă întâmplător, aceasta fiind ziua de naştere a lui Carol Popp de Szathmary, unul dintre primii fotografi ai României. Sub genericul „Nicio zi fără o fotografie”, la Târgu-Jiu membrii Fotoclubului C.N.E.T. din cadrul Colegiului Naţional „Ecaterina Teodoroiu” vor sărbători această zi prin organizarea unei expoziţii de fotografie la Biblioteca Judeţeană „Christian Tell”. Fotoexpoziţia se intitulează „Treisprezece” şi vor fi expuse lucrările fotografice a 13 dintre membrii fotoclubului: Andreea Denisa Vlădulescu, Andreea Dinu, Luiza Feroiu, Ivona Garoafă, Luiza Ghigeanu, Adelina Gigă, Bogdanna Maria, Luiza Mândruţă, Cristina Pietroi, Andreea Popescu, Roxana Vasile, Cristina Zgăbaia, alături de prof. Andrei Popete-Pătraşcu. Tot cu acest prilej va avea loc şi prezentarea Calendarului pentru anul 2013 al Fotoclubului C.N.E.T., membrii clubului oferind astfel de calendare mai multor instituţii locale şi judeţene.

Fotoclubul C.N.E.T. s-a înfiinţat în luna octombrie a anului 2012 şi numără în prezent peste 20 de membri, liceeni gorjeni, cu toţii împărtăşind aceeaşi pasiune: arta fotografică. „Este important astăzi să îţi pese de ce se întâmplă împrejur, să vezi cât alţii în zece, să fii curios, să culegi clipele efemere, să comunici, să te regăseşti sau să te exprimi liber. Şi toate acestea doar prin intermediul unui aparat de fotografiat”, ne mărturiseşte prof. Andrei Popete-Pătraşcu. „Cu expoziţia din această săptămână, în doar câteva luni, Fotoclubul C.N.E.T. a reuşit să organizeze iată patru expoziţii, două individuale şi două de grup, iar elevele Andreea Denisa Vlădulescu şi Ana Maria Stănoiu să obţină Premiul I în cadrul Expoziţiei Internaţionale „Învingător prin artă”, ediţia a II-a, desfăşurată la Iaşi”.   

Expoziţie de carte despre fotografie

Fie că se află la început de drum sau deja au acumulat suficientă experienţă, ca în orice domeniu, şi fotografii se informează sau studiază continuu. Biblioteca Judeţeană „Christian Tell” din Târgu-Jiu vă propune începând cu 11 ianuarie şi o inedită expoziţie de carte despre fotografie. Colecţia aparţine Fotoclubului C.N.E.T. şi cuprinde o serie de cărţi precum: „500 de sfaturi de fotografie”, „Fotografia de peisaj”, „Fotografia digitală. Tehnică şi compoziţie”, „Fotografia de portret”, „Fotografia alb-negru”, „Fotografia digitală”, „Photoshop. 250 sfaturi de editare foto”, „Fotografia de natură”, „Fotografia de călătorie” ş.a.

Minodora SUCEA

De vorbă cu timpul

Şi iată-ne în 2013. Mai îngânduraţi, mai plini de amărăciune şi cu grija celor 365 de zile care vor urma. Nu de puţine ori clasa politică a dezamăgit în anul care tocmai s-a încheiat şi perspectivele noului an nu seamănă deloc cu România visată.

Suntem însă din nou în faţa unui nou început. Un an 2013 al ghinioanelor s-ar grăbi unii superstiţioşi să afirme, gândindu-se la numărul „13”. Timpul ne arată de fiecare dată însă cât de neputincioşi ne găsim în faţa sa. Urme ale trecutului rămân pentru totdeauna în gândul nostru, fără a le putea face măcar pierdute. Unii dintre noi par să se fi obişnuit cu ideea că „normalul” şi „obişnuitul” sunt altfel decât şi-le imaginează alţii şi sunt din start o cauză pierdută acţionând ca atare.

Nu suntem încă suficient de puternici să depăşim unele prejudecăţi. Că există în fiecare an, un nou început o conştientizăm cu toţii, dar parcă ţin cont prea puţini şi de asta. S-ar zice că în România nu îşi propune nimeni ca în noul an să fie puţin altfel. Şi totuşi, 2013 va fi un altfel de an. Mai că ne vine să dăm crezare celor ce spuneau că România e ţara tuturor posibilităţilor. Noroc că trăim aici şi ştim mai bine decât oricine altcineva ce însemnă să fii român, cu bune şi rele.

Da, vom avea parte de un altfel de an. De fiecare dată se schimbă ceva. Pierdem ceva, câştigăm ceva… şi tot aşa. Mai plictisiţi ca oricând de acest joc stupid în care investim iluzii şi culegem dezamăgiri, ne predăm destinului, fără a cere nimic în compensare, vorba poetului… „de vorbă cu timpul”. Ne trezim secătuiţi de simţăminte şi beţi de tăcere, orbecăim după nurii unui trai altfel decât cel suportat sisific de propria noastă conştiinţă.

Scrijelim apoi la masa unei tăceri asurzitoare unele netrebnicii care nu ne cad tocmai bine la suflet. Oblic şi nu perpendicular, aşa cum am învăţat la şcoală, ne prăbuşim în noi cu fiecare trecere a clipei-infinit. Am încheiat până la urmă un an cu bune şi rele.

Revenind la un subiect care interesează în mod deosebit, adevărata problemă a României nu este economia, care, în sine, nu ar merge atât de prost, luând în calcul ajutorul din partea Fondului Monetar Internaţional şi Uniunii Europene, spun analiştii internaţionali, aceştia uitând parcă să precizeze că tot noi îl vom suporta, în timp. Problema este la clasa politică şi anul 2013 nu va aduce nicio rezolvare a problemei într-o direcţie a „normalului” şi mai cu seamă a „bunului simţ”. Dar pentru asta poate că încă e nevoie de timp.