Dezvelirea bustului eroului martir

sublocotenent Mihai Cristian Oancea

În seria acţiunilor dedicate memoriei evenimentelor din decembrie 1989 şi a eroilor gorjeni căzuţi la datorie, s-a înscris şi manifestarea desfăşurată joi, 20 decembrie 2012, la Colegiul Naţional „Ecaterina Teodoroiu” Târgu-Jiu, cu ocazia dezvelirii bustului eroului martir sublocotenent Mihai Cristian Oancea.

Pentru a cinsti memoria eroilor căzuţi pentru libertate şi dreptate, avem cu toţii datoria de onoare de a transmite crezul lor noilor generaţii. Adăugată ca un semn de neuitare şi dedicată cinstirii eroului gorjean sublocotenent Mihai Cristian Oancea pentru tributul de sânge vărsat în timpul evenimentelor din decembrie 1989, manifestarea omagială organizată de către Societatea de Ştiinţe Istorice din România – Filiala Gorj, Colegiul Naţional „Ecaterina Teodoroiu” Târgu-Jiu, Consiliul Local şi Primăria Municipiului Târgu-Jiu a fost onorată de prezenţa autorităţilor locale şi judeţene, dascăli şi militari, elevi şi familie.

Ceremonialul dezvelirii bustului eroului martir sublocotenent Mihai Cristian Oancea a debutat cu intonarea Imnului Naţional al României, fiind urmat de un Cuvânt de deschidere rostit de prof. dr. Gheorghe Nichifor, Preşedinte al Filialei Gorj S.Ş.I.R. şi director al Colegiului Naţional  „Ecaterina Teodoroiu” din Târgu-Jiu. În prezenţa unui public numeros, acesta a evocat personalitatea eroului, fost elev al prestigiosului liceu gorjean, între anii 1982-1986, pildă de sacrificiu pentru tânăra generaţie: „Sensul omagiului nostru nu este numai de a scoate din uitare un chip de erou, ci de a le spune acestor copii că trebuie să facă speranţele de atunci realităţile de azi şi de mâine. Să păstrăm veşnic vie amintirea celor care au plătit cu viaţa libertatea noastră. Sunt prietenii noştri, copiii sau fraţii noştri… Nu avem voie să-i uităm!”  

Omagiu eroului martir

Manifestarea a continuat cu dezvelirea bustului eroului martir sublocotenent Mihai Cristian Oancea şi cu alocuţiuni rostite oficialităţi locale. Au luat cuvântul vicepreşedintele Consiliului Judeţean, domnul Ciprian Florescu, subprefectul judeţului Gorj, domnul Sorin Arjoca, viceprimarul municipiului Târgu-Jiu, domnul Aurel Popescu, prof. Dan Talabă din partea Colegiului Naţional „Ecaterina Teodoroiu” şi înv. Grigore Haidău, tatăl unui alt erou martir gorjean căzut în zilele reci de decembrie 1989, sublocotenentul Cătălin Haidău.

Prezentă la ceremonialul dezvelirii bustului eroului gorjean a fost şi familia sublocotenentului Mihai Cristian Oancea, prin grija căreia a fost amplasat acest monument în faţa Colegiului Naţional „Ecaterina Teodoroiu” din Târgu-Jiu, pentru via memorie a eroului, fiului şi fratelui pierdut în ziua de 22 decembrie 1989, la Sibiu.

Manifestarea a continuat cu un serviciu religios de pomenire a sufletului eroului gorjean, cu depuneri de coroane de flori din partea Consiliului Judeţean Gorj, Prefecturii Judeţului Gorj, Primăriei Municipiului Târgu-Jiu, Inspectoratului Judeţean de Poliţie Gorj, Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Lt. Col. Dumitru Petrescu”, Asociaţia Eroilor Martiri Gorj, Colegiului Naţional „Ecaterina Teodoroiu” Târgu-Jiu, Liceului Energetic Nr. 1 Târgu-Jiu.

În încheierea ceremonialului dezvelirii bustului eroului martir sublocotenent Mihai Cristian Oancea, actorul George Drăghescu de la Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu” Târgu-Jiu şi Corala „Forte” a Colegiului Naţional „Ecaterina Teodoroiu” Târgu-Jiu (dirijor C. Secară) au susţinut un moment artistic evocator.

prof. Andrei POPETE-PĂTRAŞCU

Parlamentarul ideal este cinstit („nu votează la două mâini”; „nu îşi votează mărirea salariului sau a pensiei”), harnic („nu doarme la şedinţe”), îi reprezintă pe cei care l-au ales, îi ascultă, le înţelege nevoile şi ţine cont de ele în elaborarea legilor, este un bun profesionist, are onoare şi demnitate, îşi respectă promisiunile făcute în campania electorală. Şi toate acestea… dacă nu ar fi parlamentar român.

Învăţământul, sănătatea, turismul, industria, agricultura, transporturile ş.a. au fost prea mult timp într-un mod condamnabil lăsate să viscereze până în pragul abominabilului. Pentru aceasta ne facem vinovaţi şi noi că am crezut în promisiunile lor şi ei că şi-au permis să ne mintă cu atâta neruşinare. Suntem cu toţii piesele nefericite ale unui puzzle numit generic „România eternă şi fascinantă”.

Lăsând la o parte profilul politicianului ideal, să vă spun şi de ce a ajuns România în actuala situaţie, cu datorii la F.M.I., cârpită în coate şi roasă în genunchi. Am aflat de la o cunoştinţă „bine intenţionată” că situaţia ingrată a ţării din ultimii ani putea fi uşor evitată. De fapt eram invitat să privesc peste umăr, în urmă cu vreo zece ani: „Dacă Năstase şi P.S.D.-ul, cât au fost la putere, nu angajau cu miile la buget, nu ajungeam astăzi aici. Toate rudele lor sunt prin primării şi ministere.” L-aş fi contrazis pe amic, dar cum nu doream să mă pun cu mintea lui odihnită (sic!), i-am zâmbit cu subînţeles: „şi struţocămila se jură că e pasăre, dar nu face ouă”.

Vă întrebaţi poate care sunt totuşi rezultatele României în ultimii 23 de ani? O parte pe aici, o parte pe acolo. Concluzia: rezultate… din părţi. Şi asta nu pare să deranjeze câtuşi de puţin pe cei cărora ar trebui să le crape obrazul de ruşine şi aceasta pentru că le lipseşte tocmai „educaţia politică”. Bine că noi românii am pierdut şi gramul acela de conştiinţă pe care îl deţineam şi suntem scutiţi de simţămintele ruşinoase.

Despre „educaţia politică” le vorbeam şi elevilor mei de clasa a XI-a, în cadrul unui capitol intitulat „Statul şi politica”. Încercam să le trezesc interesul pentru înţelegerea formelor de guvernământ şi a sistemelor politice (parlamentar, prezidenţial şi semi-prezidenţial) în concordanţă cu unele competenţe pe care ei trebuie să le deprindă în urma studierii istoriei. Astăzi, vedem cu părere de rău cum stimabililor noştri parlamentari le lipseşte exact ceea ce pretind eu de la elevii mei, educaţia politică, şi chiar ceva mai mult.

În urma rezultatelor alegerilor parlamentare de duminică mi-am propus să nu mai aduc în discuţie impostura şi circul ieftin aduse în Târgu-Jiu de către Dan Diaconescu şi a sa lume, tot mai disperată, tot mai flămândă, alienată şi fără viitor. Este acesta un subiect pe care vrem să îl facem cât mai curând uitat, căci suntem datori să arătăm o altă politică şi o altă formă de responsabilitate faţă de societate.

Recentele declaraţii ale primului ministru Victor Ponta despre o posibilă alianţă a U.S.L. cu U.D.M.R. au stârni reacţii dintre cele mai diverse. Este drept că un caz aparte al minorităţilor etnice din România îl reprezintă comunitatea maghiară, dar aproape tot din ceea ce gândesc românii sau maghiarii, unii despre alţii, se raportează subiectiv aceloraşi coordonate.

Răul nu vine numai din partea U.D.M.R. care  însă este o organizaţie finanţată în principal de Soros şi Lantos, care figurează în anuarul ONG-urilor din România, nu este înscrisă la tribunal, dar paradoxal este în Parlamentul României şi atunci când situaţia a fost favorabilă chiar  şi la guvernare. De fapt ce a făcut U.D.M.R. pentru ungurii din România? Aproape nimic şi aceştia din urmă sunt conştienţi, dar nu vor să recunoască nici în ruptul capului că udemeriştii nu fac altceva decât să dezvolte din când în când resentimente de natură iredentistă, faţă de români.

În ciuda faptului că românii şi ungurii au învăţat unii de la alţii să convieţuiască, există în continuare opinii şi dorinţe diferite din ambele părţi. Care este până la urmă discordia? Evident – Ardealul. Am informaţii despre ce gândesc maghiarii din Ungaria despre Ardeal. Atitudinea lor este exact aceeaşi precum cea a românilor faţă de Basarabia, la modul: „Ar trebui să fie a noastră!”. Dar nimic mai mult. În plus, adevărul istoric, undeva la mijloc, în cazul Ardealului, este puţin relevant pentru oricare dintre cele două părţi, iar românul este ambivalent de la mama lui, aplicând adeseori principiul: te faci frate cu dracul, până treci puntea.

Cred că ar fi un punct câştigat dacă am ieşi din această „ambivalenţă” şi am face totul aşa cum declarăm de ochii lumii. Aici intervine şi paradoxul, acela că de-a lungul istoriei, dar şi în prezent, a existat şi o prietenie româno-maghiară, iar aceasta a fost una de conjunctură, mai ales la nivel politic.

Dincolo de conjunctură însă, în Ardeal de exemplu, există o adevărată convieţuire, unde oamenii se ajută şi se respectă reciproc, indiferent de etnie. Să nu mire pe unii dacă spun că există maghiari mai serioşi decât unii români. În cei patru ani de studenţie la Facultatea de Istorie şi Filosofie din Cluj, am avut colegi maghiari care nu de puţine ori m-au ajutat în diverse probleme. Am constatat însă de nenumărate ori că există şi o teamă reciprocă de a nu fi respinşi. Mai cred şi că românii, majoritari în această ţară, ar trebui să asigure un climat cordial. Dacă un astfel de percept ar fi realizabil, mă îndoiesc că etnicii maghiari din România ar mai dori Ungaria, doar din ideea de naţionalism. Desigur există şi din aceştia. Nu e nimic însă condamnabil: fiecare popor tinde să trăiască într-un stat al său. Inversul ar fi anormal, adică ceea ce se întâmplă tocmai la noi, unde tot mai mulţi români vor să trăiască în afara României, dar aici nu discutăm despre diseminarea autorităţii statului român.

         Iată doar câteva din motivele pentru care cred că o alianţă între U.S.L. şi U.D.M.R. în actuala conjuctură politică a României ar putea fi dacă nu necesară, cel puţin de acceptat şi de către unii sceptici.  

Campania C.N.E.T.

„Pe 1 Decembrie, România te vrea alături de ea”

Cu ocazia manifestărilor prilejuite de Ziua Naţională a României, la Colegiul Naţional „Ecaterina Teodoroiu” din Târgu-Jiu s-a derulat zilele trecute Campania „Pe 1 Decembrie, România te vrea alături de ea”, în colaborare cu Societatea de Ştiinţe Istorice din România – Filiala Gorj (preşedinte – prof. dr. Gheorghe Nichifor), Şcoala Gimnazială „Antonie Mogoş” Ceauru-Băleşti, Cercul Cultul Eroilor „Ecaterina Teodoroiu” Târgu-Jiu, Clubul de Turism C.N.E.T., Revista „Historia C.N.E.T.” şi Fotoclubul C.N.E.T.

Manifestările omagiale dedicate împlinirii a 94 de ani de la Marea Unire şi a Zilei Naţionale a României au debutat miercuri, 28 noiembrie 2012, bucurându-se de prezenţa a zeci de elevi şi dascăli ai Colegiului Naţional „Ecaterina Teodoroiu” şi membri ai Cercului Cultul Eroilor „Ecaterina Teodoroiu” Târgu-Jiu. Au fost rostite alocuţiuni, s-au vizionat documentare istorice (prof. Andrei Popete-Pătraşcu), au fost prezentate comunicări şi referate susţinute de elevii clasei a X-a H, profilul filologie, coordonaţi de doamna prof. Adriana Peptan: „Istoria drapelului naţional” (Popescu Irina-Georgiana, Maria-Manuela Firu, Laura-Alexandra Mutulescu), „Unirea provinciilor istorice cu Ţara mamă” (Gâra Elena-Andrada, Vieru Maria-Denisa, Adelina Petruţa Dodescu), „Proclamarea regelui Ferdinand I ca suveran al României Mari” (Pungan Denisa, Croicu Eliza) şi „Istoria imnului naţional” (Văduva Cristian, Geonea Andreea-Daniela, Cojocărescu Roxana), prof. Mihaela Vulpe a organizat o Expoziţie de pictură şi desene cu tema: „Marea Unire 1918-2012”. Manifestările de astăzi s-au încheiat cu un program artistic de cântece patriotice, susţinut de elevii clasei a X-a H.

Ziua Naţională a Românilor

Tot în cadrul Campaniei  „pe 1 Decembrie, România te vrea alături de ea!”, elevi ai Colegiului Naţional „Ecaterina Teodoroiu” şi membri ai Cercului Cultul Eroilor „Ecaterina Teodoroiu” Târgu-Jiu (Roxana Hortopan, Andreea Ilie, Cristina Busuioc, Andreea Denisa Vlădulescu, Andrei Tiţa, Mihai Voicu, Albert Stănescu, însoţiţi de prof. Andrei Popete-Pătraşcu) au luat parte la manifestările omagiale dedicate Zilei de 1 Decembrie – „Ziua Naţională a Românilor” la Şcoala Gimnazială „Antonie Mogoş” din Ceauru-Băleşti. Membrii Cercului Cultul Eroilor „Ecaterina Teodoroiu” Târgu-Jiu au oferit elevilor Şcolii Gimnaziale „Antonie Mogoş” însemne tricolore şi semne de carte personalizate cu Ziua Naţională a României.

La Alba Iulia, în Cetatea Unirii

În cea de-a treia zi a Campaniei „Pe 1 Decembrie, România te vrea alături de ea”, elevii Colegiului Naţional „Ecaterina Teodoroiu” vor pleca spre Alba Iulia, în Cetatea Unirii, acolo unde, pe data de 1 decembrie, membrii Clubului de Turism C.N.E.T. (prof. coord. Valter Ileanu), ai Cercului Cultul Eroilor „Ecaterina Teodoroiu” şi ai Fotoclubului C.N.E.T. (coord. Andreea Denisa Vlădulescu, cls. a XI-a), au participat la manifestările prilejuite de aniversarea a 94 de ani de la Marea Unire. Profesorul Valter Ileanu ne-a declarat că „Pe 1 Decembrie, Ziua Naţională a României nu poate fi sărbătorită în alt loc decât în Cetatea Unirii, la Alba Iulia, acolo unde în anul 1918 a fost consfiinţită unirea tuturor românilor şi împlinirea idealului naţional: România Mare”. Cu toţii au purtat la Alba Iulia gândurile noastre de bine, mândria de a fi români şi omagiul gorjenilor care şi-au jertfit viaţa în Primul Război Mondial pentru idealul Marii Uniri.