Astăzi, actualitatea lui I.L. Caragiale este mai pregnantă ca niciodată. Clasic şi contemporan deopotrivă, acesta continuă să fie apreciat, prin actualitatea socială, economică şi politică pe care scrierile sale o reflectă. De ce nu am recunoaşte faptul că de „nenea Iancu” ne amintim aproape în fiecare zi trăind, ca simpli spectatori sau actori, scene similare celor din piesele sale!

În faza revoluţiilor burgheze, când s-a realizat trecerea la suveranitatea naţională, s-au conturat, pe fundalul recunoaşterii omului ca fiinţă concretă, nu abstractă, anumite drepturi şi libertăţi. Ele se vor proclama sub denumirea de „declaraţii ale drepturilor omului şi ale cetaăţeanului”. Pentru a fi îndeplinite, poporul trebuie să-şi exercite puterea pe principiul libertăţii. Toate democraţiile occidentale au recunoscut drepturile omului, printre care amintim: dreptul la libertate, dreptul la libertatea de exprimare, dreptul la libertatea de gândire, dreptul la libertatea presei, dreptul la viaţă, dreptul la proprietate, dreptul la securitate, dreptul la întrunire şi la asociere, dreptul la apărare egală din partea legii, dreptul la o judecată promptă şi dreaptă, dreptul la libertatea credinţei şi a conştiinţei. Şi toate acestea sună bine, dar nu atunci când le trăieşti cu o pensie sau un salariu, reduse după caz cu 15% sau 25%.

Au fost selectate pentru fiecare an de studiu, câte trei clase (specializările matematică-informatică, bio-chimie şi filologie),  în total 345 de elevi (88 – clasa a IX-a, 85 – clasa a X-a, 85 – clasa a XI-a şi 87 – clasa a XII-a). Chestionarul a cuprins zece întrebări, cu posibilitatea selectării unor variante multiple de răspuns, pe care noi le considerăm esenţiale în conturarea profilului de început al acestui proiect-campanie. Rezultatele, unele aşteptate, altele surprinzătoare, ne-au furnizat o serie de informaţii despre felul în care elevii de la colegiul nostru percep în linii generale rolul şi locul lecturii. Vă prezentăm în cele ce urmează întrebările, răspunsurile şi analiza rezultatelor chestionarului la care au răspuns 345 dintre elevii Colegiului Naţional „Ecaterina Teodoroiu” din Târgu-Jiu, în cadrul Campaniei C.N.E.T. „(Re)întoarcerea la lectură”: 

● La prima întrebare („Deţii o bibliotecă familială?”) adresată elevilor, 90% dintre aceştia au răspuns „Da” şi 10%  „Nu”. Cei mai mulţi dintre elevii care deţin acasă o bibliotecă  provin de la clasele a IX-a şi cei mai puţini de la clasele a XII-a. 

● A doua întrebare la care elevii de la C.N.E.T. au răspuns a fost: „Cine îţi recomandă citirea cărţilor?”. La această întrebare elevii au avut posibilitatea să selecteze mai multe variante de răspuns, nu doar una singură, rezultatele arătând astfel: „profesorii” – 44%, „părinţii” – 26%, „bunicii” – 4%, „prietenii” – 35% şi „nimeni” – 32%. În timp ce majoritatea elevilor de clasa a X-a au ales varianta „profesorii”, elevii de clasa a IX-a au optat pentru răspuns „nimeni”. Dintre cei 345 de elevi care au răspuns la chestionar, cei care au ales varianta „prieteni” la această întrebare, au fost cei de clasa a XI-a. „Părinţii” sunt după „profesori” şi „prieteni”, atunci când este vorba de recomandarea citirii unei cărţi. 

● La cea de-a treia întrebare „Ce motivaţie ai să citeşti?”, 90% dintre elevii chestionaţi au răspuns „din plăcere” şi doar 10% „din obligaţie”. Pe clase, cele mai multe variante ale răspunsului „din obligaţie” le-au ales elevii de clasa a XI-a, în timp ce elevii de clasa a IX-a au ales prima variantă. 

● Întrebarea „La ce îţi foloseşte lectura cărţilor?”, a oferit trei variante de răspuns, elevii selectând: „îmbunătăţirea vocabularului” – 61%, „dezvoltarea gândirii” – 52% şi „dobândirea de informaţii noi” – 29%. Varianta „dezvoltarea gândirii” a fost aleasă de cei mai mulţi dintre elevii de clasa a XII-a. 

● La întrebarea a cincea, „În ce situaţii ai constatat că lectura te-a ajutat?”, elevii au răspuns: „în conversaţiile cu alţii” – 62%, „în lectura altor cărţi” – 15%, „la lecţii” – 43%, în timp ce 10% au ales şi varianta „în nicio situaţie”. Elevii claselor a XII-a au optat cu preponderenţă varianta „în conversaţiile cu alţii”, în timp ce elevii de clasa a X-a s-au exprimat în favoarea utilităţii lecturii „la lecţii”.

 ● A şasea întrebare „Ce lecturi preferi?” a oferit elevilor cinci variante de răspuns, aceştia optând pentru: „literare” – 59%, „ştiinţifice” – 28%, „tehnice” – 3%, „educative” – 15% şi „informaţionale” – 28%. Majoritatea elevilor de clasa a IX-a şi a X-a au ales varianta „lectură literară”, în timp ce la clasele a XII-a, din cei 87 de elevi, niciunul nu a selectat „literatură tehnică”. Elevii de clasa a IX-a sunt cei mai puţin interesaţi de „lectura educativă” (3 elevi din 88), iar cei de clasa a XI-a de „lectura ştiinţifică” (14 din 85). „Lecturile informaţionale” sunt preferate cu precădere de elevii de clasa a XII-a. 

● La cea de-a şaptea întrebare „De unde îţi procuri cărţile?” elevii au răspuns după cum urmează: „cumpărare” – 48%, „împrumut biblioteca şcolii” – 36% şi „împrumut biblioteca judeţeană” – 48%. Cei mai mulţi dintre elevii de clasa a IX-a chestionaţi, îşi procură cărţile prin cumpărare, iar cei de a XII-a prin „împrumut la biblioteca judeţeană”.                       

  ● La întrebarea „Deţii o legitimaţie la biblioteca judeţeană pe care să o fi utilizat cel puţin odată pentru a împrumuta o carte?”, 71% dintre elevi au răspuns afirmativ, iar 29% au recunoscut că nu deţin o astfel de legitimaţie. În timp ce 72 dintre cei 87 de elevi de clasa a XII-a chestionaţi au răspuns „Da”, la clasa a IX-a 46 de elevi au ales varianta „Nu”. 

● Elevii de clasa a XII-a citesc cele mai puţine cărţi care nu sunt incluse în programa şcolară (56% din cei 87 elevi chestionaţi), aşa cum a reiese din răspunsurile oferite de aceştia la întrebarea „Ai citit în ultima lună cel puţin o carte care să nu fie inclusă în programa şcolară?”. Din totalul de 345 elevi, 71% au citit însă cel puţin o carte în ultima lună, cei mai numeroşi fiind elevii de clasa a IX-a (85% din 88 de respondenţi). 

● Ultima întrebare adresată elevilor de la C.N.E.T. a fost: „Ai fi de acord să participi la o campanie de promovare a lecturii?”. 73% au răspuns afirmativ, în timp ce 27% nu şi-au exprimat dorinţa de a participa la acţiuni care să promoveze rolul şi locul lecturii. Cei mai mulţi elevi care doresc să se implice într-o astfel de campanie sunt elevii de clasa a X-a, iar cei mai puţin interesaţi sunt cei de clasa a XII-a.

„Fraților locuitori ai Țării Românești, veri de ce neam veți fi! Nici o pravilă nu oprește pe om a întâmpina răul cu rău! Șarpele cand îți iasă înainte, dai cu ciomagul să-l lovești, ca să-ți aperi viața, care mai de multe ori ni se primejduiește din mușcarea lui. Dar pe balaurii care ne înghit de vii, căpeteniile noastre, zic, atât cele bisericești, cât și cele politicești, până când să-i suferim a ne suge sângele din noi? Până cand să le fim robi? Veniti dar, fraților, cu toții, cu rău să pierdem pe cei răi, ca sa ne fie nouă bine!

Veichiul lui Dumnezău, prea puternicul nostru împărat, voește ca noi, ca niște credincioși ai lui, să trăim bine. Dar nu ne lasă răul ce ni-l pun peste cap căpeteniile noastre!

[…] Să să aleagă căpeteniile noastre cei care pot să fie buni. Aceia sunt ai noștri și cu noi dinpreună vor lucra binele, precum ne sunt făgăduiți.

Nu vă leneviți, ci siliți dă veniți în grabă cu toții; care veți avea arme, cu arme, iar care nu veți avea arme, cu furci de fier și lănci; să vă faceți de grabă și să veniți unde veți auzi că se află adunarea cea orânduită pentru binele și folosul a toată țara.

Și ce vă vor povățui mai marii Adunării aceia să urmați și unde vă vor chema ei acolo să mergeți. Că ne ajunge, fraților, atâta vreme de când lacrămile de pe obrazele noastre nu s-au uscat.

Și iar să știți că nimenea dintre noi nu este slobod […], ca să să atingă macar de un graunți, de binele sau de casa vreunui neguțător, oroșan sau țăran sau de al vreunui lăcuitor, decât numai binele și averile cele rău agonisite ale tiranilor boieri să să jertfească: însă al cărora nu vor urma nouă – precum sunt făgăduiți – numai al acelora să să ia pentru folosul de obște!”

Proclamația de la Padeș (23 ianuarie 1821, Tismana) reprezintă un document programatic al mișcării conduse de Tudor Vladimirescu, adresat către tot „norodul omenesc” din Țara Românească, și care cuprinde o serie de revendicări, printre care erau împărțirea pământurilor boierilor și mănăstirilor către țărănime, desființarea privilegiilor boierești, dreptate și slobozenie.

De ce nu îmi mai place România? Pentru că este locuită. În fiecare zi am ajuns să criticăm guvernul, să criticăm partidele politice de la putere, să criticăm preşedintele, de parcă nu o majoritate groso modo, oarbă politic, i-a votat. Lamentarile nu mai ajută astăzi. România este republică semiprezidenţială, capitalistă, iar democraţia este la ea acasă. Şi dacă nu era Băsescu, era Geoană, iar dacă nu era niciunul dintre cei doi, era Antonescu preşedinte. Până una alta, ce am semănat… pardon, ce a votat „majoritatea”, asta culegem.   

COTIDIANUL GORJEANUL

Interviu realizat de: Minodora Sucea

Istoric, publicist şi nu în ultimul rând poet, Andrei Popete-Pătraşcu demarează, începând de astăzi şi până în luna iunie, o amplă campanie de conştientizare a rolului şi locului pe care lectura ar trebui să îl ocupe în viaţa tinerilor, dar nu numai. Despre proiectul „(Re)întoarcerea la lectură”, dar şi alte activităţi pe care le desfăşoară profesorul de istorie Andrei Popete-Pătraşcu, cadru didactic al Colegiului Naţional „Ecaterina Teodoroiu”, acesta ne-a relatat care îi sunt aşteptările şi obiectivele.

Reporter: Astăzi debutează, la Colegiul Naţional „Ecaterina Teodoriu” din Târgu-Jiu, proiectul-campanie „(Re)întoarcerea la lectură”. Ce ne puteţi spune despre această iniţiativă a dumneavostră şi a elevilor care studiază la acest liceu.

Andrei Popete-Pătraşcu: Prin acest proiect dorim să atragem tinerii spre lectură. Din experienţa anilor trecuţi, ştim că aceştia sunt receptivi la astfel de acţiuni şi o campanie amplă, cu o durată de şase luni şi două etape distincte (16 ianuarie 2012 – 7 aprilie 2012 şi 23 aprilie – 22 iunie 2012), la care elevii noştri, dar nu numai, să participe efectiv, poate atrage un număr mare de susţinători. Este nevoie astăzi de o educaţie dobândită nu doar în familie sau la orele de curs, este nevoie de lectură, de conştientizarea rolului acesteia în dezvoltarea personalităţii fiecăruia dintre noi.

Rep.: Aşa cum ne relata în urmă cu câteva zile şi profesorul dr. Gheorghe Nichifor, directorul Colegiului Naţional „Ecaterina Teodoroiu”, dacă vrem să schimbăm ceva, trebuie să începem cu cei tineri. Doar acestora se adresează campania domnevoastră?

A.P.P.: Suntem susţinuţi în demersul nostru de Biblioteca Judeţeană „Christian Tell”, dar sperăm să atragen şi alte instituţii, care prin implicarea lor să sprijine Campania (Re)întoarcerea la lectură, pentru că vorbim despre promovarea lecturii, în principal, în rândul elevilor colegiului nostru, dar şi al altor tineri, din alte licee sau categorii social-profesionale care conştientizează importanţa acestei iniţiative.

Rep.: În opinia dumneavoastră, lectura are vârstă?

A.P.P.: Lectura nu are vârstă. Ea se adresează tuturor celor care consimt că este nevoie şi de altceva, într-o Românie care din nefericire nu îţi oferă tihna şi răgazul să citeşti. În prezent, cu tot haosul care se întâmplă în jur, lectura unei cărţi a devenit pentru unii dintre noi „un lux”, ori acest lucru nu poate fi decât trist.

Rep.: Mai este lectura o prioritate a tinerilor de astăzi? Au „uitat” elevii să citească?

A.P.P.: Este important ca elevii să înţeleagă rolul pe care cartea îl joacă în formarea propriei persoane. Avem nevoie de astfel de campanii inteligibile, reîntoarcerea la lectură fiind unul din factorii esenţiali în reconfigurarea priorităţilor tinerilor de astăzi. Spun, din nou din nefericire, pentru elevi lectura este mai degrabă o obligaţie (aici se impun parantezele de rigoare, cu precizarea că există şi o categorie de elevi care alocă timp şi pentru citit).

Rep.: Lipsa timpului poate fi o scuză pentru evitarea lecturii?!

A.P.P.: Deşi este timp suficient pentru lectură, la această vârstă, tinerii rar conştientizează importanţa cititului. Să ne mai mire faptul că la capitolul „citit cu dificultate” ne aflăm pe unul din locurile fruntaşe ale Europei?.

Rep.: Ce ne puteţi spune despre elevii care, alături de dumneavoastră, organizează această campanie?

A.P.P.: În primul rând ar fi de menţionat faptul că am dorit implicarea în acest proiect a celor mai buni elevi ai Colegiului Naţional „Ecaterina Teodoroiu”, care prin modul lor de formare, prin rezultatele lor şi prin atitudinea faţă de procesul educaţional, pot reprezenta un model pentru colegii lor. Sunt elevi cu vârste cuprinse între 15 şi 19 ani, care s-au evidenţiat la concursurile şcolare şi în cadrul activităţilor extraşcolare (olimpici, tineri care scriu poezie, proză şi care au tipărit deja primele lor cărţi, redactori ai revistelor „Studium” şi „Historia C.N.E.T.”, membrii ai unor organizaţii precum: Societatea de Ştiinţe Istorice din România – Filiala Gorj ,Cercul Cultul Eroilor „Ecaterina Teodoroiu” Târgu-Jiu, Organizaţia Naţională Cercetaşii României – Centrul Local „Ecaterina Teodoroiu” Târgu-Jiu). Aceştia sunt: Ana-Maria Anghelescu, Alin Armencescu, Diana Bîzoc, Claudiu Creţu, Dan Creţu, Mihai Căvăloiu, Roxana Crăciun, Radu Gengiu, Ştefan Gonciulea, Andra Paralescu, Alexandru Pîrvulescu, Paul Pegeanu, Diana Popescu, Emanuel Popescu, Adrian Preda, Roxana Soare, Albert Stănescu, Florina Udriştioiu, Andreea Denisa Vlădulescu şi Mihai Voicu.

  Rep.: Domnule profesor, ce fel de acţiuni va cuprinde Campania „(Re)întoarcerea la lectură”? 

 A.P.P.: De câteva zile circulă pe internet un material video despre campanie, avem realizate pliante şi afişe, semne de carte cu însemnele campaniei, iar astăzi, când Campania „(Re)întoarcerea la lectură” debutează oficial, vom împărţi elevilor dela C.N.E.T. chestionare cu întrebări referitoare la tematica acestui proiect. Avem stabilit deasemenea şi un calendar cu acţiuni pentru fiecare dintre cele 23 de săptămâni ale campaniei amintind printre altele: lansări de carte (ale profesorilor şi elevilor dela Colegiul Naţional „Ecaterina Teodoroiu”), colocvii (Revista Portal-Măiastra, condusă de prof. dr. Zenovie Cârlugea, preşedintele Societăţii de Ştiinţe Filologice din România – Filiala Gorj), concurs de bloguri realizate de elevi (în parteneriat cu Biblioteca Judeţeană „Christina Tell”), vizite de documentare, lectură publică, concursuri literare, donaţii de carte, întâlniri cu scriitorii gorjeni (membrii Cenaclului literar „Columna”) etc.

Rep.: V-aţi gândit la ceva special pentru a marca finalul campaniei?

A.P.P.: La sfârşitul acestei campanii ne propunem editarea unei cărţi cu impresiile participanţilor la acest proiect, a tuturor acţiunilor desfăşurate şi a rezultatelor. Ne bucurăm de susţinerea partenerului nostru media, cotidianul „Gorjeanul” şi ne arătăm încrezători în reuşita acestui proiect-campanie.

Rep.: Într-adevăr o campanie cu foarte multe acţiuni, care sperăm să îşi atingă obiectivele. Ce alte proiecte mai are în desfăşurare istoricul, sau publicistul şi poetul, Andrei Popete-Pătraşcu?

A.P.P.: Sunt multe proiecte şi planuri la care lucrez în acest început de an. Alături de distinsa familie de istorici Gheorghe şi Dorina Nichifor, vom edita în curând ediţia a II-a, revizuită şi adăugită, a lucrării „Dincă Schileru – o legendă vie a Gorjului”, apoi o nouă carte despre tematica Holocaustului şi abordarea acesteia în cadrul şcolii, dar şi publicarea unui volum de poezii (Livezi de oase) şi a unei cărţi cu note de călătorie din Israel („Ţara Sfântă. Între istorie şi credinţă”). Avemla C.N.E.T. foarte mulţi elevi talentanţi care scriu poezie şi care trebuie susţinuţi.

Rep.: Ne aşteptăm la noi lansări de cărţi ale tinerilor?

A.P.P.: Îşi vor lansa cărţi şi în acest an Andreea Denisa Vlădulescu, Oana Florea şi Diana Bîzoc, dar sperăm să descoperim şi alţi tineri cu înclinaţii literare. Sunt multe şi concursurile şcolare la care elevii noştri doresc să participe, iar noi, dascălii lor, ne dorim să avem cel puţin rezultatele obţinute în anii anteriori.pentru citit). Deşi este timp suficient pentru lectură, la această vârstă, tinerii rar conştientizează importanţa cititului. Să ne mai mire faptul că la capitolul „citit cu dificultate” ne aflăm pe unul din locurile fruntaşe ale Europei? i pentru citit). Deşi este timp suficient pentru lectură, la această vârstă, tinerii rar conştientizează importanţa cititului. Să ne mai mire faptul că la capitolul „citit cu dificultate” ne aflăm pe unul din locurile fruntaşe ale Europei?

Rep.: În acest an ne vom bucura de ediţia a doua a Salonului Editorial?

A.P.P.: Dorim ca Salonul Editorial să devină o tradiţie în peisajul acţiunilor cultural-literare pe care Colegiul Naţional „Ecaterina Teodoroiu” le desfăşoară, astfel încât să putem organiza şi în continuare noi ediţii ale acestei manifestări care s-a bucurat de numeroase aprecieri.

Membrii Cercului Cultul Eroilor „Ecaterina Teodoroiu” din Târgu-Jiu prezenţi la manifestarea prilejuită de aniversarea a 118 ani de la naşterea „eroinei de la Jiu”: Alin Armencescu, Mihai Căvăloiu, Roxana Crăciun, Radu Gengiu, Ştefan Gonciulea, Marian Ionescu, Bianca Mărăcine, Andrei Milotin, Alexandru Pârvulescu, Paul Pegeanu, Diana Popescu, Bianca Rus, Roxana Soare, Albert Stănescu, Andrei Tiţa, Andreea Denisa Vlădulescu, Mihai Voicu, alături de prof. Andrei Popete-Pătraşcu.

În această seară, un post local de televiziune a prezentat caustic, în cadrul unui reportaj, lipsa de interes a gorjenilor şi a autorităţilor locale şi judeţene pentru memoria „eroinei de la Jiu – Ecaterina Teodoroiu”. Autorii reportajului au uitat probabil că mâine, 14 ianurie 2012, se aniversează 118 de la naşterea eroinei, nicidecum pe data de 13 ianuarie.

Gorjenii NU AU UITAT EROINA, aşa cum maliţios au subliniat şi cei prezenţi astăzi la Casa Memorială „Ecaterina Teodoroiu”! Sub egida Societăţii de Ştiinţe Istorice din România – Filiala Gorj, Cercul Cultul Eroilor „Ecaterina Teodoroiu” Târgu-Jiu, Colegiul Naţional „Ecaterina Teodoroiu” Târgu-Jiu şi Organizaţia Naţională Cercetaşii României – Centrul Local „Ecaterina Teodoroiu” Târgu-Jiu, vor organiza mâine, 14 ianuarie 2012, începînd cu ora 11.00, la Casa Memorială „Ecaterina Teodoroiu”, o manifestare omagială prilejuită de aniversarea celor 118 ani de la naşterea „eroinei de la Jiu”.

Mâine, 14 ianurie 2012, curtea Casei Memoriale „Ecaterina Teodoroiu” va fi plină de elevi, de tineri cercetaşi şi membri ai Cercului Cultul Eroilor „Ecaterina Teodoroiu” din Târgu-Jiu, pentru că nu „doar reprezentanţii Muzeului Judeţean şi câţiva deţinuţi ai Penitenciarului Târgu-Jiu” (nota reporterilor) ştiu să omagieze eroii!

Despre cel mai în vogă scriitorul israelian am scris şi cu alte ocazii pe blogul meu (atunci când prezentam cartea: Să cunoşti o femeie). Astăzi vă propun un nou roman scris de Amos Oz: Rime despre viaţă şi moarte.

Într-un Tel Aviv măcinat de nesiguranţă, un scriitor e invitat la un eveniment literar organizat cu prilejul apariţiei celui mai recent roman al său. Plictisit de laudele sforăitoare aduse de gazda evenimentului, scriitorul dă frâu liber imaginaţiei şi îi transformă pe cei prezenţi în sală în personaje ale unui roman improvizat, virtual, care se desfăşoară în paralel cu realitatea imediată. O chelneriţă voluptuoasă, un adolescent timid cu aspiraţii poetice, o femeie între două vârste însetată de cultură, o tânără frumoasă, dar timidă şi lipsită de şarm, un funcţionar bolnav care a câştigat la loterie, un bărbat în vârstă rămas fără slujbă, care locuieşte împreună cu mama sa într-o fostă spălătorie, un poet căzut în uitare, toţi contribuie, cu poveştile lor, la desăvârşirea unei opere nescrise, iar autorul ei ajunge să se întrebe, orgolios, dacă nu cumva oamenii întâlniţi la tot pasul nu trăiesc decât pentru a-i servi drept sursă de inspiraţie. Însă, pe măsură ce povestirea capătă contur, creatorul pierde controlul asupra lumii pe care credea că o stăpâneşte şi se vede prins într-o intrigă neprevăzută: dar dacă întâmplările şi replicile sunt, de fapt, reale, iar scriitorul doar înregistrează, purtând faimoasa oglindă stendhaliană de-a lungul propriului drum?

Sub genericul „(Re)întoarcerea la lectură” câţiva elevi şi profesori de la Colegiul Naţional „Ecaterina Teodoroiu” din Târgu-Jiu vor demara începând cu săptămâna viitoare o amplă campanie de conştientizare a rolului şi locului pe care lectura ar trebui să îl ocupe în viaţa tinerilor, dar nu numai.

Aşa cum ne-au obişnuit încă de anul trecut, când au organizat la Biblioteca Judeţeană „Christian Tell”, primul Salon editorial, prezentând publicului larg cele opt cărţi scrise pe parcusrul anului 2011 de profesorii şi elevii Colegiului Naţional „Ecaterina Teodoroiu” din Târgu-Jiu, aceeaşi inimoşi dascăli, alături de elevii lor, ne propun un proiect care să atragă tinerii spre lectură.

„Societatea spre care tindem trebuie să aibă cetăţeni receptivi, cu o gândire liberă, lipsită de constrângeri, toleranţi şi informaţi. Pentru formarea acestor cetăţeni este nevoie de un puternic sistem educaţional care să transmită aceste valori. Pe lângă învăţarea propriu-zisă, este nevoie de înţelegerea şi însuşirea acestor valori. Dacă vrem să schimbăm ceva, trebuie să începem cu cei tineri, iar prin acest proiect-campanie, intitulat „(Re)întoarcerea la lectură”, ne propunem să promovăm lectura, în principal, în rândul elevilor colegiului nostru, dar şi al altor categorii social-profesionale care conştientizează importanţa acestui demers”, ne-a declarat prof. dr. Gheorghe Nichifor, director al Colegiului Naţional „Ecaterina Teodoroiu” din Târgu-Jiu.

Durata Proiectul „(Re)întoarcerea la lectură” va fi de şase luni, cu două etape distincte (16 ianuarie 2012 – 7 aprilie 2012 şi 23 aprilie – 22 iunie 2012) şi va curpinde: lansări de carte, concursuri literare, lecturi publice, concurs de bloguri literare, vizite de documentare, colocvii şi expoziţii de carte. Profesorul Andrei Popete-Pătraşcu, împreună cu elevii iniţiatori ai proiectului, vor organiza aşadar mai multe acţiuni prin care să promoveze reîntoarcerea la lectură şi importanţa acesteia în rândul tinerilor. Aceştia au realizat afişe format A3, pliante, dar şi un material video care circulă deja pe internet.

În cadrul proiectului, la începutul acestui an, eleva Diana Bîzoc (clasa a XI-a) va debuta editorial cu volumul de poezii „La ţărmul pleoapei”, iar Andreea Denisa Vlădulescu (clasa a X-a) îşi va lansa cel de-al doilea volum de versuri intitulat „Cu planeta în cer”, după ce anul trecut, în 2011, aceasta a debutat editorial, propunând iubitorilor de poezie volumul „Emoţiile unei bule de acid”, apărut în condiţii grafice deosebite la Editura Contrafort din Craiova. De asemenea prof. dr. Zenovie Cârlugea, preşedintele Societăţii de Ştiinţe Filologic din România – Filiala Gorj, va organiza Colocviile Revistei „Porta-MĂIASTRA”, iar în colaborare cu Biblioteca Judeţeană „Christian Tell”, prof. Andrei Popete-Pătraşcu va organiza un concurs de bloguri literare realizate de liceenii gorjeni.

Importanţa lecturii

Elevă în clasa a XI-a la acelaşi prestigios liceu, Roxana Crăciun, cea care s-a evidenţiat la mai multe concursuri şi activităţi şcolare, ne-a mărturisit că „de fiecare dată când vine vorba de lectură, primul lucru care îmi vine în minte este o frază care îi aparține filozofului englez Francis Bacon: „Lectura dă omului plenitudine, vorbirea, siguranță și scrisul, precizie”. Lectura a fost și va fi întotdeauna un lucru care o să ne definească pe fiecare în parte ca și persoană. Cititul ne dezvoltă vocabularul, capacitatea de a ne susține argumentele într-o dezbatere și prin lectură, putem să învățăm din greșelile personajelor, fiecare dintre ele are o poveste de viață, fiecare este un exemplu sau un contraexemplu.”

Este important ca elevii să înţeleagă rolul pe care cartea îl joacă în formarea propriei persoane. Avem nevoie de astfel de campanii „inteligibile”, reîntoarcerea la lectură fiind unul din factorii esenţiali în reconfigurarea priorităţilor tinerilor de astăzi. Proiectul nu se adresează însă doar elevilor, profesorul Andrei Popete-Pătraşcu, precizând că „în prezent, cu tot haosul care se întâmplă în jur, într-o Românie care nu îţi oferă tihna şi răgazul să citeşti, lectura unei cărţi a devenit pentru unii dintre noi un lux. Din nefericire, pentru elevi lectura este astăzi mai degrabă o obligaţie (aici se impun parantezele de rigoare, cu precizarea că există şi o categorie de elevi care alocă timp şi pentru citit). Deşi este timp suficient pentru lectură, la această vârstă, tinerii rar conştientizează importanţa cititului. Să ne mai mire faptul că la capitolul „citit cu dificultate” ne aflăm pe unul din locurile fruntaşe ale Europei?”. De precizat că partenerul media al campaniei „(Re)întoarcerea la lectură” este cotidianul Gorjeanul.

Minodora Sucea

Colegiul Naţional „Ecaterina Teodoroiu” şi Biblioteca Judeţeană „Christian Tell” vă invită să participaţi la Campania (Re)întoarcerea la lectură, în perioada 16 ianuarie 2012 – 7 aprilie 2012 (Partea I) şi 23 aprilie – 22 iunie 2012 (Partea II). Activităţi: Lansări de carte, Concursuri literare, Lecturi publice, Concurs de bloguri literare, Vizite de documentare, Colocvii, Expoziţii de carte.

     Înainte de a ajunge în Israel, în urmă cu un an de zile, percepţia generală era aceea că voi merge într-o ţară militarizată. Urmărisem la televizor sau pe internet despre controalele stricte la aeroport, soldaţii cu armele la vedere pe stradă… alfel spus, mă aşteptam să găsesc o ţară într-o permanentă stare de război.

     La prima impresie această percepţie s-a confirmat, soldaţi tineri, nu mai mult de 19-20 de ani, patrulau prin întreg Jerusalimul, purtând arme. Am aflat apoi că raportat la populaţie, Israelul nu are mai mulţi soldaţi decât Franţa sau Italia. Numai că militarii israelieni sunt mai vizibili pe stradă decât la Paris sau la Roma. Această situaţie se datorează problemelor interne pe care Israelul le are, legate de acţiunile teroriste ale populaţiei arabe. Mai ales după anul 2000 s-au înmulţit atentatele sinucigaşe, astfel că trebuie să depună eforturi continue pentru a le evita.

     Deşi pare cinic, războiul este un specific al acestei regiuni de mii de ani. Israelul de astăzi a fost un teritoriu de cucerire. În ultimii 200 de ani aici au avut interese otomanii, englezii, francezii, americanii şi ruşii. După al doilea război mondial au intrat şi alţi „actori”, cum ar fi Arabia Saudită, Egiptul, Irakul sau Libanul.

     Poate vă întrebaţi cum este organizată armata Israelului şi de ce aşa mulţi tineri? Baza puterii militare israeliene sunt forţele continentale (terestre). În Israel, armata este obligatorie, fiind formată deci din tineri recruţi (băieţi şi fete), plus cadrele în rezervă, în caz de conflict. În ultimii 15 ani însă s-a pus accentul mai mult pe militarii de carieră. Populaţia ţării a crescut faţă de 1947-1948. Atunci erau cam 650.000 de evrei în Israel, în 1968 numărul crescuse la 2.000.000, iar astăzi se estimează că populaţia este în număr de aproximativ 7.000.000. Astfel că o armată de recruţi nu mai este eficientă în condiţiile în care armamentul s-a modernizat, iar războiul se poartă prin mijloace noi faţă de jumătatea secolului trecut, respectiv tirurile de rachetă şi atentatele teroriste. Totuşi, nu s-a renunţat la armata de recruţi. Aceştia sunt foarte tineri şi ceea ce m-a impresionat poate cel mai mult, a fost să îi găsesc şi la Yad Vashem, la cursuri, în incinta Institutului de Studiere a  Holocaustului. Armele, câte 20-30, erau aşezate alături de rucsacurile soldaţilor şi câţiva dintre aceştia le păzeau, în timp ce colegii lor asistau la cursuri.  

     În Israel şi femeile fac stagiu militar, însă cam 40%-50% invocă motive religioase pentru a scăpa de această sarcină. Şi bărbaţii refuză să vină în armată din aceleaşi motive, în număr din ce în ce mai mare, în accepţiunea lor – cam 10% astăzi.

     Israelul investeşte enorm în securitate, în cercetarea celor mai noi tehnici de apărare. A existat şi o parte bună a dezvoltării industriei militare şi aeronautice, deoarece economia s-a specializat pe producerea echipamentelor de înaltă tehnologie. Israelul ocupă astăzi locul întâi în lume la fabricarea mai multor produse din gama high-tech.

     Când te uiţi la televizor, ai impresia că aici tot timpul oamenii se omoară între ei sau că organizează atentate sinucigaşe, dar plimbându-mă pe străzile Jerusalimului, am observat că nu este acelaşi dramatism pe care-l transmite media. Cu siguranţă, nu întotdeauna atmosfera este paşnică.

     Regulile sunt mereu stricte. În centrele comerciale de exemplu, sau locurile în care sunt aglomerări de populaţie, este obligatorie paza la intrare. Controalele sunt mereu stricte, cu percheziţii corporale şi bagajele scanate. Patronii marilor magazine nu primesc autorizaţie de funcţionare de la Poliţie până când nu-şi angajează personal permanent de pază.

     Israelienii văd însă măsurile sporite de securitate absolut normale, oricât de exagerate ni s-au părut nouă. Acestea sunt menite să le asigure protecţia faţă de atentatorii sinucigaşi care s-ar putea strecura în aglomerările de populaţie. Spre exemplu, militarii ţin armele asupra lor, chiar şi când pleacă acasă sau în permisii. Ei sunt pregătiţi oricând să intervină împotriva unui atentator sau a unei ambuscade, căci moartea în Israel poate face parte din viaţa de zi cu zi.

România funcţionează astăzi pe datorie. Conform specialiştilor, în 2012, ţara noastră ar trebui să împrumute câteva miliarde de euro, atât pentru a acoperi deficitul bugetar, cheltuielile mai mari decât veniturile, cât şi pentru a plăti creditele mai vechi cu altele noi. În plus premierul Boc preconizează să scoată ţara din criza prin mărirea taxelor şi reducerea salariilor. Timpul costă bani, iar pentru generaţiile viitoare se anunţă vremuri austere. Guvernul insistă să-şi asume sărăcia.

Sub egida Societăţii de Ştiinţe Istorice din România – Filiala Gorj, Cercul Cultul Eroilor „Ecaterina Teodoroiu” Târgu-Jiu, Colegiul Naţional „Ecaterina Teodoroiu” Târgu-Jiu şi Organizaţia Naţională Cercetaşii României – Centrul Local „Ecaterina Teodoroiu” Târgu-Jiu vor organiza sâmbătă, 14 ianuarie 2012, ora 11.00, la Casa Memorială „Ecaterina Teodoroiu”, o manifestare omagială prilejuită de aniversarea a 118 ani de la naşterea „Eroinei de la Jiu”.

Vor rosti alocuţiuni: prof. dr. Gheorghe Nichifor (Societatea de Ştiinţe Istorice din România – Filiala Gorj), prof. Andrei Popete-Pătraşcu (Cercul Cultul Eroilor „Ecaterina Teodoroiu” Târgu-Jiu), Roxana Crăciun (Organizaţia Naţională Cercetaşii României – Centrul Local „Ecaterina Teodoroiu” Târgu-Jiu) şi Sabina Lupu (nepoata Eroinei Ecaterina Teodoroiu).

România, ţara tuturor posibilităţilor, se vinde ieftin, pe bani puţini, atârnând pe talerul unei balanţe ridicol de măsluite, în care totul este de vânzare. Mai puţin iluziile, acestea oferindu-se gratis odată la patru ani, sau după caz, la cinci. Se vinde flota naţională, se vând societăţi (industriale, comerciale) pe nimic, doar-doar companiile mari vor veni să investească aici, se vinde chiar şi pământ românesc. Negustorii nu tocmesc, nu negociază, doar vând. Tot! Sunt curios: când o să vândă şi simbolurile naţionale? Desigur, pe doi bani, ca să nu ieşim din tipar.