Recenzie de carte

TREI ISTORICI DESCIFREAZĂ MODELUL PARLAMENTAR DINCĂ SCHILERU DINTR-O EPOCĂ DE ASCENDENŢĂ NAŢIONALĂ

Gheorghe Nichifor, Dorina Nichifor şi Andrei Popete – Pătraşcu sunt istorici cu cărţi şi cu deplin meşteşug cărturăresc ca să adâncească spiritul de înţelegere al contemporanilor lor prin judecăţi corecte despre oameni de vrednică amintire în contexte, stări sufleteşti şi evenimente diferite. Şi în plus sunt gorjeni, purtători ai unei gândiri directe, neechivoce, independente transmisă peste timp în mediul social al celui mai moşnenesc judeţ din ţară.


De curând, distinşii profesori au adăugat discursului de la catedră şi isbânda condeiului, scriitura. Au tipărit o carte monografică despre Dincă Schileru o legendă vie a Gorjului (Editura Scrisul Românesc Fundaţia – Editura, Craiova, 2010, 631 p.), după ce au încheiat cu mare succes în anii trecuţi istoria şi a altor două mari personalităţi româneşti, Gheorghe Chiţu şi Alexandru Ştefulescu. În numitorul comun al personalităţilor menţionate reţinem aportul acestora la dezvoltarea  şcolii româneşti, singurul tărâm unde se pot forma oameni de mare valoare, producători de valori naţionale şi universale.

Pornind de la ideea că în istorie numai în epocile generoase se cuplează caracterele curate, optimiste şi măriminoase, în lucrarea Domniilor Lor întâlnim o asemenea ocazie atunci când Dincă Schileru este prezentat ca personalitate reprezentativă în anii dinainte şi după 1900: „ apostol imaculat al satului gorjean”, întreprinzător de succes „ în comerţ, exploatarea unei întinse proprietăţi funciare şi industria extractivă pe când industrializarea abia se crea , sau om politic liberal, parlamentar în mai multe rânduri, ctitor  de şcoală şi biserici, un inconfundabil „spirit emblematic al meleagului gorjean”.

Dincă Schileru apare ca personalitate când s-au revărsat energiile epocii revoluţionare (1821-1878) în construcţia unei societăţi moderne. A fost din generaţia predispusă la muncă, producţie şi creaţie, cu oameni născuţi în zbuciumul ideilor şi dedicaţi la maturitate proceselor de consolidare şi statornicire a unor forme de viaţă noi.

Lucrarea celor trei istorici are o frumoasă structură impusă pe logică şi istoricitate. Are dezvoltare interogatorie şi de aceea mai este şi incitantă, ca stil, sau îndreptar de viaţă pentru oricine nu lasă timpul să se scurgă în nelucrare, lipsă de voinţă şi de orizont  social.

Modelul Dincă Schilerul este al unui om care şi-a creat măsura şi bunul simţ în coordonatele unei epoci „ fericită” şi „bună” de dinaintea primului război mondial. În virtutea conştiinţei sale de a face istorie a ales felul de a fi al unei importante părţi a societăţi româneşti, a moşnenimii, a oamenilor de la munte pe care, probabil, i-a avut în minte marele filozof Constantin Rădulescu Motru atunci, în 1943, când i-a creionat ca prototipi pozitivi ai comportamentului românesc.

Admirabila lucrare ne lasă să înţelegem că viaţa prilejuieşte pentru indivizii unei comunităţi numeroase evenimente. Unii le întâmpină cu oportunitate şi cu implicări din perspectiva binelui uman, alţii cu pasivitate aşteaptă şi tot speră la iviri de mai bine. Istoria, dintotdeauna, i-a reţinut pe cei dintâi. Ei au avut caracter.

Dincă Schileru, moşnean din satul Schela, urmaş al unor vătafi de plai şi panduri a isbândit într-o epocă istorică când procesul democratizării a permis ca tot omul din popor, pe criterul meritocraţiei, să se etaleze ca personalitate. La doar câţiva ani după ce boierimea pierdea privilegiile nobiliare, clăcăşimea se emancipa în treapta moşnenimii, Dincă Schileru a militat şi luptat în noua ordine socială, consolidând restatutările de după anii 1858-1864.

Astăzi este „o legendă vie” căci prin faptele sale „a pregătit şi motivat generaţia reîntregirii neamului” şi poate fi model inconfundabil purtând cu el „pecetea diferenţierii regionale”, sursa şi forţa unităţii în diversitate a poporului român.

PROF. UNIV. DR. DINICĂ CIOBOTEA

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

Reclame

Morena

 

IUBITA LUI TOM BOXER, FOSTA ELEVĂ A PROFESORULUI POPETE

Cristina Bîzu este iubita lui Tom Boxer şi adevărata Morena, protagonista videoclipului piesei cu acelaşi nume, interpretată de Antonia şi Tom Boxer. Ceea ce puţini ştiu, însă, este faptul că aceeaşi Cristina este gorjeancă get-beget şi a fost eleva lui Andrei Popete-Pătraşcu.

Tom Boxer însuşi a mărturisit că adevărata Morena este Cristina Bîzu, marea lui iubire, cu care, de altfel, a si compus această melodie. Tânăra, născută pe 3 martie 1991 este din Băleşti, judeţul Gorj şi a studiat la Târgu-Jiu, primele trei clase de liceu parcurgându-le la Colegiul Naţional „Ecaterina Teodoroiu” (CNET), la profilul matematică-informatică unde exigenţele sunt mari. Aici l-a avut profesor de Istorie pe Andrei Popete-Pătraşcu, tânărul şi cunoscutul scriitor şi poet gorjean. Acesta ne-a declarat: „Cristina era o elevă silitoare care nu a neglijat niciodată pregătirea şcolară, chiar dacă în paralel se pregătea şi pentru cariera de fotomodel. Ne-am întâlnit odată în trenul personal Târgu-Jiu – Craiova, eu mergeam la nişte cursuri de masterat la Craiova, iar Cristina avea o prezentare de modă pentru Agenţia One Models. M-a surprins să o găsesc în compartimentul vagonului cu manualul de matematică pe genunchi şi caietul alături”.

Şcoala şi modeling-ul se pot împăca…

Deşi era o elevă silitoare, frumuseţea cu care a fost înzestrată Cristina a ajutat-o să-şi clădească şi o carieră în lumea modei, încă de pe vremea când studia la CNET. „În clasa a XI-a era deja cunoscută în lumea modeling-ului, dar a rămas o elevă echilibrată. Chiar dacă avea foarte multe prezentări, încerca să nu rămână în urmă cu lecţiile. Era nelipsită de la activităţi extraşcolare pe care le organizam la Colegiul Naţional „Ecaterina Teodoroiu” şi atât cât am cunoscut-o, şi-a păstrat modestia, ieşea de pildă împreună cu colegii de clasă la suc, iar cu unii dintre ei păstrează şi acum legătura”, a adăugat Andrei Popete.

Dragoste la prima vedere

Pe Tom Boxer, Cristina l-a cunoscut în timpul unei prezentări de modă, pe vremea când se afla încă pe băncile CNET, fiind elevă în clasa a XI-a. Pentru că avea o relaţie bună cu colegii săi şi cu profesorul Andrei Popete-Pătraşcu, Cristina le-a mărturisit acestora, imediat ce a revenit de la respectiva prezentare de modă, că l-a cunoscut pe Tom Boxer şi că i-a plăcut foarte mult şi că a impresionat-o felul lui de a fi. „Fără doar şi poate, relaţia cu Tom Boxer a ajutat-o să ajungă acolo unde ea şi-a dorit, dar totul a fost dublat de foarte multă muncă”, susţine Andrei Popete, fostul profesor de istorie al Cristinei Bîzu.

Urmându-şi vocea inimii, Cristina Bîzu s-a transferat la un liceu din Bucureşti, Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr”, pe care l-a şi absolvit în vara anului 2010. Actualmente, ea este studentă la Universitatea Naţională de Arte Bucureşti şi prezentă în lumea showbiz-ului alături de iubitul său, celebrul Tom Boxer.

Minodora Sucea

24 septembrie – Ziua de Curăţenie Naţională

Cel mai mare proiect de implicare socială din țară, „Let’s Do It, Romania!”, va fi organizat din nou și în 2011. Ziua de Curățenie Națională este în acest an 24 septembrie. Cifrele generale ale proiectului arată că la acțiunea realizată în 2010 au participat peste 200 000 de voluntari, din toate cele 41 de județe ale țării, care au strâns peste 55 000 de saci de deșeuri.

Noutatea principală din acest an este reprezentată de noul sistem de cartare, care va fi bazat de data aceasta pe „zone de cartare”, de aproximativ 3×3 km fiecare (numite și griduri). Noul sistem permite calcularea procentajului cartat din fiecare județ, dar și alocarea resurselor în zonele cu probabilitatea cea mai mare de a exista gunoi. Obiectivul final al acestui sistem este Harta Deșeurilor, instrumentul cheie pentru organizarea voluntarilor pentru ziua de curățenie. Harta Deșeurilor va sta la baza Registrului Național al Deșeurilor, gândit ca un instrument de monitorizare a zonelor cu probleme din România, util pentru autorități si organizatori.

Anul acesta, „Let’s Do It, Romania!” își propune să depășească recordul stabilit anul trecut și să mobilizeze 500 000 de voluntari în ziua de 24 septembrie.

Despre bani şi cultură

Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional deplânge, ori de câte ori are ocazia, starea financiară falimentară în care se află, dar în ciuda lacrimilor de crocodil, pe care ostentativ reprezentanţii ministrului vorbitor de limba maghiară le afişează, bani la cultură sunt. Gestionarea lor este însă „deficitară” şi ghilimelele de rigoare îşi găsesc bine rostul în acest context. Nu contează foarte mult suma solicitată, cât gradul de „cunoştinţă” cu cei care împart banii de la Cultură. De fapt bani sunt pentru cei care au „atuurile” lor, şi nu sunt mai puţini, decât Cultura ar avea nevoie. Felul în care sunt însă ei împărţiţi creează întreaga frustrare a celor care se simt astfel neîndreptăţiţi.

Proiecte derizorii sunt finanţate în pofida documentaţiei puţin valabile pe care o prezintă, dar astfel de aspecte interesează doar în măsura în care cei implicaţi direct sunt traşi la răspundere doar foarte „de sus”. Banii sunt împărţiţi în „virtutea  unor inerţii” care ţin doar de bunul-simţ al celor care sunt cu mâna „în pungă”, ori ei nu fac altceva decât să dea prilej de noi comentarii „frustraţilor din presa culturală”, căci, mai nou, cu astfel de apelative sunt alintaţi cei care atrag atenţia la felul incalificabil în care fondurile Culturii sunt risipite. Spectacole de teatru, filme documentare, albume omagiale, dineuri şi ceremonii organizate cu mult fast şi cheltuială pe măsură, iată doar câteva exemple din proiectele şi acţiunile pe care Ministerul Culturii catadicseşte să arunce cu foarte mulţi bani. Dacă fonduri sunt, dar cei responsabili nu ştiu să le gestioneze, despre cultură nu sunt prea multe de spus, doar că această agonizare nu duce la nimic dătător de speranţe pentru o lume a artelor aflată în contratimp.