Supăraţi pe poliţişti şi jandarmi

După ce preşedintele Băsescu a renunţat la serviciile Poliţiei şi Jandarmeriei, acceptând să aştepte la semafor, de acum înainte, culoarea verde (sic!), proaspăt întors de la New York, premierul Emil Boc a cerut la rândul său, ca Poliţia să nu escorteze coloana oficială. Se vede că cei doi (Băsescu ceva mai mult) s-au supărat, după ce poliţiştii şi jandarmii au protestat în faţa Palatului Cotroceni, scandând „Băsescu, deschide! Poliţia!”, iar acum fac pe încornoraţii. Sperăm doar ca supărarea lor să nu se răsfrângă şi asupra poliţiştilor din penitenciare.        

Reclame

O săptămână nebună

Încheiem o săptămână nebună, plină de mitinguri şi proteste, pe care România însă le va repeta şi  în următoarea perioadă. Zeci de mii de sindicalişti sunt aşteptaţi şi în săptămânile următoare în faţa guvernului şi a preşedenţiei, aceasta din urmă ne mai fiind ocolită ca până acum. S-au săturat românii de tot ce înseamnă conducerea ţării, şi pun la cale o nouă revoluţie? Măcar de-ar fi posibil, dar ce face omul cu mâna lui, atunci când intră într-o cabină de votare, se numeşte… că îi lipseşte „cultura politică”. Aceasta a condus la realităţile a 20 de ani de înţelegere greşită a democraţiei. Fiecare după cât l-a dus capul, iar pe unii, votul diasporei (sic!), doar că mai mult de atât cureaua nu poate fi strânsă.           

Aroganţele Robertei Anastase

Cu o aroganţă demnă de emisiunea băieţilor ăia simpatici de la Radio Zu, Roberta Anastase a sărit la gâtul pensionarilor, după frauda comisă cu doar câteva zile înainte, în Camera Deputaţilor, în timpul votului pentru Legea pensiilor. Aceasta a precizat că statul român „deja se împrumută în fiecare zi pentru a plăti pensii”. E de vină pensionarul care aşteaptă în fiecare lună amărâta de pensie, după ce a contribuit la stat cel puţin 30 de ani, că banii s-au dus pe licitaţii şi comisioane preferenţiale? Cum poate Anastase, după ce a fraudat votul, să jignească 5,7 milioane de pensionari, când statul a luat ani de zile impozit de la ei? Şi o ultimă întrebare: Pentru salariul tău, Roberta Anastase, statul român nu se împrumută?

Despre P.S.D.

Un partid mult prea şifonat în ultimii şase ani, într-o continuă căutare a identităţii socialiste, căci despre doctrină nu poate fi vorba. Astfel arată astăzi Partidul Social Democrat, fără aportul, de până mai ieri, al tătucului Iliescu. Mult prea preocupaţi să se sfâşie între ei, liderii pesedişti s-au evidenţiat doar la capitolul ţinută militară, marca socialistă, dar mereu puşi în imposibilitatea de a-şi vedea limitele şi de a-şi înţelege greşelile. Flămânzi după guvernare, pesediştii sunt conştienţi că dacă nu vor reuşi să îl găsească sau să îl inventeze pe acel lider providenţial capabil să le câştige alegerile pe bandă rulantă, aşa cum numai Ion Iliescu ştia să o facă, pe ei, ca partid, îi aşteaptă încă mulţi ani pâinea neagră şi săracă în bani publici a opoziţiei.  

O scurtă radiografie a Partidului Democrat Liberal

P.D.L. nu are o doctrină prea clară. Partidul s-a numit F.S.N. (sic!), apoi P.D., apoi P.D.L. Au trecut deci de la stânga la dreapta. Oamenii din partid au rămas aceeaşi, cel puţin la nivelul conducerii, dar cred că şi în teritoriu, aşa cum ştim bine că se întâmplă în politica românească. Se numesc şi liberali, adică de dreapta, dar sunt în cel mai bun caz, de centru dreapta, adică populari. Oricum sunt oficial afiliaţi la Partidul Popular European. Aşadar, un partid cu o doctrină incertă, care nu înţelegem cum convinge alegătorii. Sau la mijloc nu este altceva decât demagogie?

Din nou la Marea Adunare Naţională!?

Mai nou în Parlamentul României se votează până când ies exact acele legi pe care le vrea puterea. Este cazul Legii pensiilor unitare, cu toate că în plen nu mai exista cvorum în momentul adoptării acesteia de către Camera Deputaţilor. Este o practică nouă veţi spune, numai că la fel se proceda şi în urmă cu peste două decenii, în Marea Adunare Naţională. Nu-şi mai pune nimeni speranţa în sistemul democratic şi în statul de drept. Revenind la noua lege promulgată, aceasta impune vârsta de pensionare, atât la femei cât şi la bărbaţi la 65 de ani şi multe alte chestiuni de neconstituţionalitate. Pentru ce cotizăm la fondul de pensii? Ca de la o anumita vârstă să beneficiem de ea. Care este speranţa de viaţă în România? Luăm datele statistice şi daca ea este sub 65 ani atunci ar trebui orice cetăţean să beneficieze de cel puţin un an de pensie. Ar exista o soluţie: să dăm în judecată statul român şi să solicitam în cazul decesului înainte de vârsta de pensionare, ca urmaşi să primească integral suma cotizată. În final doar sunt banii noştri, pe serviciile noastre. Şi ar mai fi ceva. La ora actuală nimeni nu mai ţine cont de grupele de muncă (gr. I si gr. II). Cum rămâne cu cei care au lucrat în condiţii de muncă grele şi foarte grele şi aveaau dreptul câştigat prin lege la un coeficient de indexare a punctului de pensie? Cu ce drept actualii parlamentari le-au anulat acest drept? Ne-am întors la Marea Adunare Naţională.

Din nou pe minus

După creşterea timidă din trimestrul al doilea, majoritatea sectoarelor de activitate economică au revenit pe minus. Industria, construcţiile, comerţul şi salariile au scăzut dramatic, contrazicând optimismul oficialilor referitor la revenirea din trimestrul al III-lea. Acestea sunt efectele măsurilor de austeritate, respectiv creşterea taxelor şi scăderea salariilor. Şi nu suntem departe de adevăr dacă afirmăm că efectele negative majore încă nu au apărut (sic!). Ne spunea chiar preşedintele Traian Băsescu, acum câţiva ani, că iarna nu-i ca vara. Impactul social va ajunge la apogeu cel mai probabil în ultimele două luni de iarnă, mai ales dacă măsurile „anti-criză” se vor extinde şi în anul 2011.